ACCIDENTAL EXPOSURES TO BIOLOGICAL PRODUCTS – A RISK FOR MEDICAL STAFF AND PATIENTS

Abstract

Hypothesis: While performing professional activities, the healthcare workers (HCW) can be exposed to blood and other potentially infectious materials from the patients they are taking care of. In order to minimize the risk of Hepatitis B virus (HBV), Hepatitis C virus (HCV) and human immunodeficiency virus (HIV) transmission, these accidental exposures should be reported and followed by post-exposure prophylaxis. If seroconversion of the injured person occurs, the healthcare unit intervenes by various methods to ensure that the infected HCW does not represent a source of infection for other patients [1]. Objective: Through this study we aimed to assess the perception of different categories of healthcare personnel about their testing for their carrying of HBV, HCV and HIV at the time of employment in a healthcare facility and their right to confidentiality regarding their health status. We also wanted to evaluate the opinion of the medical staff about the patient’s right to be informed about the risk of HBV, HCV and HIV transmission, if there is an infected person in the medical team. Method: A multicentric cross-sectional study was performed, by applying an original pre-tested questionnaire to different professional categories of medical staff from different categories of healthcare facilities. Results: Over 20% of respondents declared they were not tested at the time of employment, but almost 40% claimed that they were tested every year since employment. Only 20% of the participants considered they have the right to confidentiality regarding the state of viral carrying, but ⅓ consider that there is no discrimination if a healthcare facility refuses to hire a HBV, HCV, HIV carrier. Out of all participants questioned, ½ of the respondents agree that the medical staffs who are a carrier for a transmissible virus can be detached in a less dangerous healthcare department in order to avoid the transmission of the virus to patients. Almost equally, there were participants who believed that they could not be compelled to reveal their carrier status to the patient, and those who would have no hesitation in informing their patient about their status.

REZUMAT. Expuneri accidentale la produsele biologice – un risc pentru personalul medical și pentru pacienți. Ipoteză: Personalul medico-sanitar (PMS) în timpul prestării activității profesionale este expus sângelui și altor produse biologice provenite de la pacienții asistați. Aceste expuneri sau accidente ar trebui raportate cu scopul aplicării unor măsuri de profilaxie postexpunere, pentru minimalizarea riscului transmiterii virusului hepatitei B și C și a virusului imunodeficienței umane. Dacă totuși se produce seroconversia persoanei accidentate, unitatea sanitară trebuie să intervină prin diferite metode pentru a se asigura, că personalul medico-sanitar infectat nu devine sursă de infecție pentru alți pacienți îngrijiți [1]. Obiectiv: Prin acest studiu ne-am propus evaluarea percepției diferitelor categorii de personal medico-sanitar despre testarea lor cu privire la portajul de virus hepatitic B (VHB), virus hepatitic C (VHC) și virusul imunodeficienței umane (HIV) în momentul angajării într-o unitate sanitară, dar și despre dreptul lor la confidențialitate cu privire la starea lor de sănătate. Am dorit să evaluăm și părerea personalului medico-sanitar despre dreptul pacientului de a fi informat asupra riscului de transmitere a VHB, VHC sau HIV, dacă în echipa medico-sanitară există persoană infectată. Metodă: A fost efectuat un studiu transversal multicentric, prin aplicarea unui chestionar original pretestat la diferite categorii profesionale de personal medico-sanitar din diferite categorii de unități sanitare. Rezultate: Peste 20% din respondenți au declarat că nu au fost testați la angajare, în schimb aproape 40% au susținut că au fost testați chiar anual de când sunt angajați. Doar 20% dintre subiecți au considerat că au dreptul la confidențialitate privind starea lor de portaj viral, dar ⅓ nu cred că este discriminare, dacă o unitate sanitară refuză angajarea unei persoane cu portaj VHB, VHC sau HIV și ½ din persoanele chestionate sunt de acord că personalul medico-sanitar purtător poate să fie mutat în sector mai puțin periculos din punct de vedere al transmiterii spre alte persoane. În pondere aproape egală au fost subiecții care cred că nu pot fi obligați să-și dezvăluie statului lor de purtător în fața pacientului, și cei care nu ar avea nici o reținere în a-și informa pacientul despre acest lucru.

Cuvinte cheie: expunere la sânge și produse biologice, personal medico-sanitar, pacient, confidențialitate.