ETHICAL ISSUES ON END OF LIFE MEDICALIZATION: PALLIATIVE CARE / ASPECTE ETICE CU PRIVIRE LA MEDICALIZAREA FINALULUI VIEȚII: ÎNGRIJIRI PALIATIVE
Keywords:
palliative care, end-of-life decisions, ethical principlesAbstract
Ethical Issues on End of Life Medicalization: Palliative Care. Palliative care or treatments are complete treatments for a patient unresponsive to ordinary treatment. Because of the concept of medicalization of the end of life, emerged in recent decades, it intervened also a major change, which falls within the framework of economic, social and ethical constraints, new and unprecedented before in history. Therefore, we have questions to whom expect solutions: what to do, what responsibility we have in front of patients and diseases whose cure it is excluded?
Aspecte etice cu privire la medicalizarea finalului vieții: îngrijiri paliative. Îngrijirile sau tratamentele paliative sunt îngrijiri complete, acordate bolnavului care nu răspunde tratamentelor. Datorită conceptului de medicalizare a sfârșitului vieții, apărut în ultimele decenii a apărut, a intervenit și o schimbare majoră, care se înscrie într-un cadru în care există constrângeri de tip economic, exigențe sociale noi și probleme de etică nemaiîntâlnite înainte, în istoria omenirii. Prin urmare, avem întrebări la care se caută soluții: ce este de făcut, ce responsabilitate avem în fața unor pacienți și a unor boli a căror vindecare este exclusă?
Cuvinte-cheie: îngrijiri paliative, decizii la finalul vieții, principii etice
References
Davies E, Higginson IJ (ed.). Palliative Care. Fondazione Floriani: WHO; 2004.
World Health Organisation (2012). Palliative care, http://www.who.int/cancer/palliative/definition/en/, accesat la 18.01.2015.
Nye A. The Evolution of the Concept of Medicalization in the Late Twentieth Century. Journal of the Behavioral Sciences 29 (2003); 115-129.
Ioan B, Astărăstoae V. Dileme etice la finalul vieții. Iași: Polirom; 2013.
Twycross R, Wilcock A. Symptom Management in Advanced Cancer. 3rd ed. Oxford: Radcliffe Medical Press; 2001.
Curs de îngrijiri paliative, http://www.sanitaracl.ro/index.php/biblioteca/doc_download/101-ingrijirea-paliativa, accesat la 27 iulie 2015.
Seely, J.F., Scott, J.F., Mount, B.M. The need for specialized training programs in palliative medicine. Canadian Medical Association Journal. 1997;157(10):1395-7.
Stephen R, Connor, Carla A, Marcia LL, George B, Lee R, et. al. National standards in palliative care. 1st ed. SUA; 2002.
Cherny N I, Radbruch L, Recomandările Asociației Europeane de Îngrijiri Paliative (EAPC) pentru utilizarea sedării în îngrijirea paliativă, http://www.eapcnet.eu/LinkClick.aspx?fileticket=01VeALzjc0w%3D&tabid=742, accesat 18 ianuarie 2015.
Radbruch L., Payne S. White Paper on standards and norms for hospice and palliative care in Europe: part 1. European Journal of Palliative Care. 2009; 17(1): 278-89.
Mendelson, D., Stoltzfus, J.T., Ashby, M. Legal aspects of end of life treatment in Australia, Canada, the United States, The United Kingdom, Poland, France, Germany, Japan and the Netherlands. Proceedings of the 10th World Congress on Pain. Progress in Pain Resource Management. 2003; 24:803.
Astărăstoae V, Gavrilovici C, Vicol M, Gergely D, Sandu lon. Etica și non-discriminarea grupurilor vulnerabile în sistemul de sănătate. Iași: Gr.T. Popa U.M.F.; 2011.
Hegarty, M, Currow, D. Palliative aged care: collabo-rative partnerships between gerontology, geriatrics and palliative care. Internatinal Journal of Gerontology. 2007;1:112-7.
Council of Europe, Committee of Ministers, 2003. Recommendation 24 of the Committee of Ministers to member states on the organisation of palliative care, available at https://wcd.coe.int/ViewDoc.jsp?id=85719, accesat 15 februarie 2015.
Moșoiu D.V. Comunicarea în cancer [teză de doctorat]. Brașov; 2009.
Skolka E. Aspecte ale asistenței bolnavului aflat în stadiul terminal. Posibilități, limite și dileme fundamentale. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință; 2004.
Olăroiu M. Îngrijiri paliative la domiciliu. București: Viața Medicală Românească; 2004.
Jill D, Cancer Care. Prevention, treatment and palliation. Sympton control in advanced cancer. In: Pilsworth T, Pye D, Roberts A, editors. Sympton control in advanced cancer. 1th ed. London: Chapman & Hall; 1995. p. 262-303.
Andreescu F. ABC-ul medicinei paliative. Brașov: Lux Libris; 2012.
Constantin P, Vladu V, Belciug C, Isar C. Serviciile de îngrijiri la domiciliu –ghid de practică-. București: Leal; 1998.
Payne S, Seymour J, Ingleton C. Palliative care nursing. Principles and evidence for practice. 1 st ed. UK: Open University Press; 2008.
Clark D, Seymour J. Reflections on palliative care. Buckingham: Open University Press; 1999.
Salisbury, C., Bosanquet, N., Wilkinson, E.K. et al. The impact of different models of specialist palliative care on pacients’ quality of life: a systematic literature review. Palliative Medicine. 1999;13(1): 3-17.
Rugina S., Marcas C. Ghid de îngrijiri paliative în infecția HIV. Iași: Noȅl; 2008.
BarbaraK.T., Luverne W.L. Fundamental Skills and Concepts in Pacient Care. 5th ed. United States of America.
M. Patricia Fuhrman, MS, RD, LD, FADA, CNSD. Nutrition Support at the End of Life: A Critical Decision. Today’s Dietitian. 2008 Sep;10(9): 68.
Nițipir C, Tebeica AM, Iaciu IC, Barbu MA, Radu I, Pantelimon I. Nutriția în paliație. Paliația. Ianuarie 2015; 8(1): 8-11.
Davies E, Higginson IJ. World Health Organization Regional Office for Europe. Better Pallative Care for Older People, 2004, available at http:// www.euro.who.int./data/assets/pdf_file/0009/98235/E82933.pdf [accesat la 20 aprilie 2015.
Kirk P. What do patients receiving palliative care for cancer and their families want to be told? BMJ. 2004;(328): 1343–7.
Iconomou G, Viha A, Koutras A, Vagianakis AG, Kalofonos HP. Information needs and awareness of diagnosis in patients with cancer receiving chemotherapy: A report from Greece. Palliative Medicine. 2002;16: 315-21.
Hojat M, Mangione S, Nasca TJ, Cohen MJM, Gonnella JS, Erdmann JB, et al. The Jefferson Scale of Empathy: development and preliminary psychometric data. Educational and Psychol Measurement. 2001;61: 349-65.
Bolognini S. Empathy and ”empathism.” Int J Psychoanal. 1997;78: 279-93.
Diane E, Meier DE, Back AL, Morrison RS. The Inner Life of Physicians and Care of the Seriously ill. JAMA. 2001;286: 3007-14.
Clayton JM, Butow PN, Arnold RM,Tattersall MH. Fostering coping and nurturing hope when discussing the future with terminally ill cancer patients and their caregivers. Cancer. 2005;103: 1965-75.
Hope. http://en.wikipedia.org/wiki/hope, accesat la 28 mai 2015.
Mihnea CS. Impactul psihologic al suferințelor terminale și serviciile de îngrijiri paliative [lucrare de disertație]. Facultatea de Sociologie și Asistență Socială: București; 2004, http://www.arhiepiscopiesocial.freeservers.com/custom2.html, accesat la 25 februarie 2014.
Scott G. A study of family carers of people with a life-threatening illness 2: implications of the needs assessment. International Journal of Palliative Nursing. 7(7): 323-30.
Andershed B, Ternesedt BM. Development of a theoretical framework describing relatives’ involvement in palliative care. Oncology Nursing Forum. 2001;34(4): 544-62.
Colegiul Medicilor din România. Codul de deontologie medicală, https://www.cmb.ro/legislatie/codulDeontologic/cod.pdf, accesat la 29 mai 2015.
Whitmer M, Prins M. Medical Futility. A paradigm as old as Hippocrates. Dimension of Critical Care Nursing. 2009; 28(2): 67-71.
Hanks G, Cherny NI, Christakis NA, Fallon M, Kaasa S, Portenoy RK. Oxford Textbook of Palliative Medicine. 4th ed. New York: Oxford University Press; 2010.
Ghelase MȘ. Bioetică medicală. Editura Medicală Universitară, Craiova 2009, pg. 143.
Oliver D. The development of an interdisciplinary outpatient clinic in specialist palliative care. Internal Journal of Palliative Nursing. 2004;10:446-8.
Breitbart W, Roselfeld BD. The Physician-Assisted Suicide: The Influence of Psychosocial Issues. Cancer Control –The journal of The Moffitt Cancer Center. 1999; 6:146-61.
Tataryn D, Chochinov HM. Predicting the Traiectory of Will to Live in Terminally Ill Pacients. Psychosomatics. 2002 Sep-Oct;43(5):1-8.
Chochinov HM. Dignity Conserving Care A New Model for Palliative Care. Helping the Pacient Feel Valued. JAMA. 2002a May;287(17):2253-60.
Materstvedt LJ, Clark D, Ellershaw J. Euthanasia and physician-assisted suicide: a view from an EAPC ethics task force. Palliative Medicine. 2003;17:97-101.
Curcă G. C. Elemente de etică medicală. Norme de etică în practica medicală. Despre principiile bioeticii. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință; 2012.
Eliade M. Istoria credințelor și ideilor religioase. București: Editura științifică și Enciclopedică; 1981.
Jill D. Cancer Care. Prevention, treatment and palliation. 1th ed. London: Chapman & Hall; 1995. p. 305.
Florea M. Medicina Paliativă. Abordare multiprofesională modernă. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință; 2009. p.98.
Walsh K. Spirituals needs may affect bereavement: prospective study. BMJ. 2002; 324(2):324-1551.
Downloads
Published
How to Cite
Issue
Section
License
Copyright (c) 2015 Studia Universitatis Babeș-Bolyai Bioethica
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License.
