Study on the Psychological Factor Within the Middle School Footbal Team

Abstract

The psychological factor is one of the least exploited aspects of football. In sports, developing performance capacity is the primary objective of training. Maintaining motivation and achieving performance are the foundations of the educational-instructional process and have great value as outcomes both individually and for the team. Research hypotheses. (H1). It is assumed that the members of the national football team have average/above-average emotional intelligence (test score => 100), significantly different from the rest of the students in grades VII-VIII, because teamwork and the psychological training included in the preparation develop the mental qualities and properties of the students who play football. (H2). It is assumed that there is a significant correlation between emotional intelligence and the performance of students in the experimental group. Research methods. In the present research, the initial testing was carried out among students in grades VII-VIII and the national football team (February 2024 – May 2024). This research was conducted at “Sf. Ilie” General School in Toplița. The research subjects were 68 students, 35 females and 33 males. Quantitative and qualitative methods were used, and the following methods were chosen: observation, emotional intelligence test (Roco, 2001), performance test (ball sense, heading the ball, complex test, shooting at two goals, bilateral game), and statistical analysis (t-test). Results. The level of emotional intelligence of the students is 86 and 81 in the national football team, below average, which raises a red flag. At the level of the national football team, a strong self-awareness among the students is noted. This indicator has the highest score, 500, far ahead of empathy (-180) and very far ahead of social skills (-360). After applying to the middle school team's training program, we see a significant increase in the level of emotional intelligence. The correlation statistical test and the t-test show a correlation of r=0.86 and a significance of p=0.00 between the initial and final test results. The Pearson correlation shows a strong link between emotional intelligence and the bilateral game (r=0.76), but does not show a significant relationship between emotional intelligence and the other performance indicators. To confirm if the value of r is statistically significant, i.e., if the two variables are correlated, the t-value was calculated. Conclusions. This research confirms that the psychological factor cannot be absent from the preparation of school representative teams. It was confirmed that a high level of emotional intelligence improves the performance of football players, especially in team play, increasing group cohesion.

Factorul psihologic este unul dintre cele mai puține exploatate aspecte legate de fotbal. În domeniul sportiv, dezvoltarea capacității de performanță este principalul obiectiv al pregătirii. Menținerea motivației și obținerea performanței stau la baza procesul instructiv-educativ și au o valoare mare ca și rezultat pe plan individual și pe echipă. Ipotezele cercetării. (I1).Se presupune că membrii echipei reprezentative de fotbal au o inteligență emoțională medie/peste medie (scor test =>100) semnificativ diferit de restul elevilor din clasele VII-VIII, deoarece lucrul în echipă și pregătirea psihologică inclusă în pregătire dezvoltă calitățile și proprietățile psihice ale elevilor care joacă fotbal. (I2). Se presupune că există o corelație semnificativă între inteligența emoțională și performanța elevilor la echipa reprezentativă gimnazială de fotbal. Cu cât elevul are o inteligență emoțională mare, cu atât poate să obțină o performanță mai bună. Metodele cercetării. În cercetarea de față testarea inițială s-a realizat în cadrul elevilor din clasele VII-VIII și echipa reprezentativă de fotbal (februarie 2024 – mai 2024). Această cercetare s-a realizat în cadrul Școlii Generale ”Sf. Ilie” Toplița. Subiecții cercetării au fost 68 de elevi, 35 de sex feminin si 33 de sex masculin. Pentru efectuarea cercetării s-au utilizat metode cantitative și calitative și am ales următoarele metode: observația, test pentru inteligența emoțională (Roco, 2001), test de performanță (simțul mingii, lovirea mingii cu capul, proba complexă, șut la două porți, joc bilateral), analiza statistică (testul t). Rezultatele cercetării. Nivelul inteligenței emoționale al elevilor este 86 și 81 în echipa reprezentativă de fotbal, sub medie, ceea ce ridică un steag roșu. La nivelul echipei reprezentative de fotbal se constată o puternică conștiință de sine a elevilor. Indicatorul are cel mai mare punctaj, scor 500, la mare distanță de empatia (-180) și foarte mare distanță de aptitudini sociale (-360). După aplicarea programului de pregătire al echipe reprezentative, vedem o creștere semnificativă în nivelul inteligenței emoționale. Testul statistic de corelație și testul t arată o corelație de r=0.86 și o semnificație de p=0.00 între rezultatele testării inițiale și finale. Corelația Pearson arată o legătură puternică între inteligența emoțională și jocul bilateral (r=0.76), însă nu arată o relație semnificativă între inteligența emoțională și celelalte indicatori al performanței. Pentru a confirma dacă valoarea lui r este semnificativă statistic, deci dacă cei doi variabili sunt corelați, s-a calculat valoarea t. Concluzii. Cercetarea de față confirmă faptul că factorul psihologic nu poate lipsi din pregătirea echipelor reprezentative școlare. S-a confirmat că un nivel ridicat de inteligență emoțională îmbunătățește performanța jucătorilor de fotbal, mai ales jocul în echipă crescând coeziunea grupului.

Cuvinte-cheie: fotbal, factor psihologic, performanță, sportivi, echipa școlii

Article history: Received: 2024 May 31; Revised: 2024 August 12; Accepted: 2024 August 14;

Available online: 2024 August 30; Available print: 2024 August 30