THE TOURIST EXPLOITATION OF THE CULTURAL LANDSCAPE OF OCNA MUREȘ – AS A FACTOR OF SOCIO-ECONOMIC WELL-BEING AND AN ALTERNATIVE TO THE MAJOR IMPACT CONSEQUENCES INDUCED BY FLOODS IN THE ANTHROPOCENE

Authors

  • Ileana-Cristina VASILIȚĂ-CRĂCIUN Romanian Academy, Cluj-Napoca Branch, Geographic Research Center, Republicii Street, 9, Cluj-Napoca, Romania, e-mails: ileana.vasilita@academia-cj.ro

DOI:

https://doi.org/10.24193/subbgeogr.2023.1.02

Keywords:

cultural landscape, Ocna Mureș, floods, tourism exploitation, Anthropocene.

Abstract

Human society, as an integral part of the environment, is subject to the consequences of the various specific natural phenomena and processes. Similarly, human intervention exerts its own impact on the environment, the influences being reciprocal. In the Anthropocene, the current geological period of Earth’s existence, some phenomena, through their way of manifestation, can produce dramatic changes in certain environments, consequently being categorized as dangerous by humans. In the temperate zone, these include: earthquakes, landslides, large-scale storms, floods, prolonged droughts, fires, pollution, epidemics, etc., with various causes, from natural to anthropogenic or mixed. In the context of the increasingly significant phenomena related to climate change, the concerns in the field of the cultural landscape were naturally joined by those related to the study of the impact of various risks within it. As a research area, the surface of the city of Ocna Mureș, closely linked to the middle course of the Mureș River, lends itself to the investigation of the impact of these types of risks connected with the evolution of the local cultural landscape. Numerous floods have occurred over time causing immense damage to the city and, at the same time, brought substantial changes to the elements of the environment and the cultural landscape as a whole. The perpetual decline of the local economy, especially of the mining and processing industry, starting from the 1990s until recently, can facilitate the emergence of the opportunity for tourism capitalization of the cultural landscape, marked to a large extent by the existence of the salt resource; all this in accordance with the principles of sustainable development and careful management of potential environmental risks. These basic aspects regarding the risk of floods and the opportunity for the tourism exploitation of the local cultural landscape, stated previously, shall be analysed, argued and highlighted in the paper.

References

Alexe, M. (2007), Studiul lacurilor sărate din Depresiunea Transilvaniei, Teză de doctorat, Universitatea “Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Geografie.

Arăboaei, Laura (2006), Valenţele terapeutice ale factorilor de cură din staţiunea balneară Ocna Mureş, E:PANGEEA6 PANGEEA10, Editura Aeternitas. (source: http://pangeea.uab.ro/upload/111_09%20Araboaiei%20L%20%20valentele%20terapeutice.pdf).

Arghiuș, V., Ozunu, Al. (2005), Fenomene de risc asociate exploatării sării în perimetrul urban Ocna Mureș, în Riscuri și catastrofe nr. 2 (an IV), Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca.

Bodea, Carmen (2014), Rolul turismului în dezvoltarea rurală. Strategie de dezvoltare a turismului în Beliş, judeţul Cluj, România, Revista Transilvană de Știinţe Administrative, 1(34)/2014, pp. 10-24. (source: https://rtsa.ro/rtsa/index.php/rtsa/article/view/469/466).

Bulgaru, A. (coord.), Albu, Daniela, Moț, Anca, Berna, Maria-Beatrice (2020), Schimbările climatice și impactul acestora asupra drepturilor omului, Editura I.R.D.O., București.

Caian, Mihaela, Mic, Rodica-Paula, Corbus, C., Angearu, C.-V., Matreata, M. (2021), Extreme flood modeling and mechanism over Crisul Alb basin in Romania, Catena 196 (2021) 104923, Elsevier. (source: https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0341816220304732).

Chintăuan, I., Chintăuan Marquier, Ioana-Cristina (2022), Transilvania, Ocne și saline, Stabilimente și amenajări balneare, Editura Născut Liber, Bistrița.

Ciangă, N. (2006), România. Geografia turismului, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

Cocean, P. (2007), Geografia turismului, Ediția a II-a, Cluj-Napoca.

Conțiu, H.-V. (2012), Bazele geografice ale fenomenului turistic, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca.

Dobra, N. (1996), Ocna Mureș, monografie, S.C. ,,Altip” S.A., Alba Iulia.

Gailing, L., Keim, K.-D. unter Mitarbeit von Röhring, A. (2006), Analyse von informellen und dezentralen Institutionen und Public Governance mit kulturlandschaftlichem Hintergrund in der Beispielregion Barnim, Materialien Nr. 6, Berlin-Brandenburgische Akademie der Wissenschaften, Berlin. (source: https://www.researchgate.net/publication/44174993_Analyse_von_informellen_und_dezentralen_Institutionen_und_Public_Governance_mit_kulturlandschaftlichemHintergrund_in_der_Beispielregion_Barnim).

Gavra, Camelia-Ina (2013), Peisaje culturale în Munții Metaliferi, Edit. Risoprint, Cluj-Napoca.

Gebhardt, H. (2016), Das „Anthropozän” – zur Konjunktur eines Begriffs, HDJBO | 2016 | Band 1 | Artikel 3 | 28. (source: https://www.geog.uni-heidelberg.de/md/chemgeo/geog/human/gebhardt_anthropozan.pdf).

Ghinea, D. (2000), Enciclopedia Geografică a României, Ediția a II-a, revăzută și adăugită, Editura Enciclopedică, București .

Hanciu, Melania (2002), Ocna Mureş riscă să fie inundat de ape sărate, Pangeea, Issue Year: 2/2002, 2, pp. 25-26, Edit. Aeternitas. (source: https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=463133).

Haber, W., Held, M., Vogt, M. (2016), Das Anthropozän im Spannungsfeld zwischen Ökologie und Humanität, Einführung, in Die Welt im Anthropozän. Erkundungen im Spannungsfeld zwischen Ökologie und Humanität, Oekom, München.

Heiland, S. (2019). Kulturlandschaft. In: Kühne, O., Weber, F., Berr, K., Jenal, C. (eds) Handbuch Landschaft. RaumFragen: Stadt – Region – Landschaft. Springer VS, Wiesbaden. (source: https://link.springer.com/chapter/10.1007/978-3-658-25746-0_52).

Humă, Cristina (2019), Acţiuni de răspuns la consecinţele şi riscurile asociate schimbărilor climatice asupra calităţii vieţii, Calitatea vieţii, XXX, nr. 1, 2019, p. 17–41. (source: https://www.revistacalitateavietii.ro/2019/CV-1-2019/02.pdf).

Petcu, P., Călin, I., Vich, Al. (2009), Organizarea spaţiului geografic in zona Ocna-Mureş, Pangeea, Issue Year: 9/2009, 9, pp. 115-122. (source: https://www.ceeol.com/search/article-detail?id=525028).

Schwägerl, Ch. (2017), Die Diagnose des Anthropozäns în Anthropozän- ein neuer Blick auf die Erde als unseren Lebensraum Tagung, 25. / 26. September 2017, Nationalparkverwaltung Kärnten, Herausgeber: Kärntner Nationalparkfonds

Hohe Tauern 9843 Großkirchheim, Döllach 14 Österreich.(source:https://www.researchgate.net/publication/331311786_Was_bedeutet_das_Anthropozan_fur_uns_als_Gesellschaft).

Siegl, G. and Schermer, M. (2012), Kulturlandschaft woher? Rückblick: Wie Landschaft sich im Lauf der Geschichte entwickelte und welche Kräfte dies bewirkten, in Wir LandschaftMacher. Vom Sein und Werden der Kulturlandschaft in Nord-, Ost-, und Sudtirol, Bozen). (source: https://www.researchgate.net/publication/258375280_Kulturlandschaft_woher).

Sorocovschi, V. (2002), Riscurile hidrice, in Riscuri și catastrofe (Editor: V. Sorocovschi), Editura Casa Cărții de Știință, Cluj-Napoca.

***Prima versiune a Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada 2022-2030 cu perspectiva anului 2050 (SNASC) și a Planului Național de Acţiune pentru implementarea Strategiei Naționale privind Adaptarea la Schimbările Climatice (PNASC) (source: http://mmediu.ro/app/webroot/uploads/files/SNASC_SEA_2022.pdf).

Downloads

Published

2023-07-30

How to Cite

VASILIȚĂ-CRĂCIUN, I.-C. (2023). THE TOURIST EXPLOITATION OF THE CULTURAL LANDSCAPE OF OCNA MUREȘ – AS A FACTOR OF SOCIO-ECONOMIC WELL-BEING AND AN ALTERNATIVE TO THE MAJOR IMPACT CONSEQUENCES INDUCED BY FLOODS IN THE ANTHROPOCENE. Studia Universitatis Babeș-Bolyai Geographia, 68(1), 17–30. https://doi.org/10.24193/subbgeogr.2023.1.02

Issue

Section

Articles