Studia Universitatis Babeș-Bolyai Philologia

INTRODUCTION

2024-03-27T07:07:32+00:00

La dynamique des langues accorde une place particulière aux terminologies émergentes, dont le rôle est d'actualiser constamment la manière dont les locuteurs d'une langue communiquent au sujet de nouveaux savoirs. Les terminologies émergentes sont ainsi le reflet linguistique de l'apparition de nouveaux domaines du savoir, de leur développement et de leur diffusion auprès du grand public, qui ne perçoit pas nécessairement la dynamique qui les caractérisent. Il existe néanmoins des situations où de nouveaux domaines spécialisés gagnent en visibilité et leurs terminologies se répandent plus aisément : c'est actuellement le cas de domaines tels que ceux de l'intelligence artificielle, de la téléphonie mobile, des crypto-monnaies, de la durabilité, des réseaux sociaux, de l'énergie verte, des entreprises intelligentes entre autres. Il s’agit des domaines qui façonnent le monde dans lequel nous vivons et qui influencent la vie politique, économique et sociale de toute notre société.

Entretien avec Sylviane Dupuis, poète et dramaturge suisse contemporaine

2024-03-27T10:21:56+00:00

Poète, dramaturge, professeure des universités, essayiste et animatrice d’ateliers d’écriture théâtrale, Sylviane DUPUIS (1956-) est un nom désormais bien connu dans l’histoire culturelle de la Suisse romande. D’ailleurs, la reconnaissance de son œuvre littéraire a largement dépassé les frontières de la Suisse, comme l’attestent les nombreuses récompenses reçues, tout comme les bourses de création octroyées par des institutions culturelles francophones prestigieuses (mentionnons, entre autres, le Grand Prix de Poésie C.F. Ramuz 1986 ; deux bourses de création octroyées par la Fondation Pro Helvetia en 1989 et 1999 ; le Prix international francophone de poésie Jasmin d’Argent, France, 1996 ; le Prix des Journées de Lyon des Auteurs de théâtre, 2004 ; le Prix Pittard de l’Andelyn, 2012 ; les Palmes académiques, France, en 2012). Son engagement pour le rayonnement des lettres suisses romandes prend souvent une double dimension, académique et culturelle : chargée de cours honoraire à la Faculté des Lettres de l’Université de Genève, elle est aussi membre fondateur de l’association EAT-CH (Écrivains associés du théâtre de Suisse) et de la MLG (association militant en faveur de la fondation d’une « maison de la littérature » à Genève et dont les efforts sont à la base de la création de la première Maison de la littérature de Suisse romande, la MRL – Maison Rousseau et Littérature, fondée en janvier 2012, dont elle est actuellement la vice-présidente).

Author Biography

Andreea BUGIAC,

Faculté des Lettres, Université Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, Roumanie. andreea.bugiac@ubbcluj.ro.

Faculté des Lettres, Université Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, Roumanie. Email: andreea.bugiac@ubbcluj.ro.

Entretien avec Eric-Emmanuel Schmitt au Festival International de Litterature et de Traduction (FILIT), Iași, 2023

2024-03-27T10:28:06+00:00

Éric-Emmanuel Schmitt, né le 28 mars 1960 à Lyon, en France, est un dramaturge, nouvelliste, romancier, réalisateur et comédien français contemporain, naturalisé belge en 2008. Diplômé de l’École normale supérieure, agrégé de philosophie, et docteur, Éric-Emmanuel Schmitt s’est tourné vers l’écriture théâtrale, romanesque et cinématographique avec un succès international. Ses livres sont traduits en 48 langues et plus de 50 pays jouent régulièrement ses pièces. Ses œuvres explorent les thèmes de la condition humaine, de la spiritualité et de la quête de sens. Dans la série romanesque La traversée des temps, Éric-Emmanuel Schmitt essaie d’apporter au lecteur une interprétation différente de l’histoire du monde, plus humaine et plus plausible, apportant souvent des explications sur les épisodes historiques les plus impressionnants. La série composée de huit tomes dévoile, pas à pas, l’histoire de l’humanité, de la préhistoire à nos jours, sous les titres suivants : Paradis perdus (2021), La porte du ciel (2021), Soleil sombre (2022), La Lumière du bonheur, Les Deux Royaumes, La Mystification, Le Temps des conquêtes et Révolutions.

Author Biography

Andreea-Gabriela STANCIU,

Faculté des Lettres, Université Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, Roumanie. andreea.bugiac@ubbcluj.ro.

Faculté des Lettres, Université Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, Roumanie. Email: andreea.stanciu@ubbcluj.ro.

„Der Prozess des Lernens beginnt mit dem ersten Text...“ – Interview mit Hans Bergel

2024-03-27T10:35:29+00:00

Anita-Andreea SZÉLL: Über Hans Bergels literarisches Werk wurden mehrere Bücher und eine Vielzahl sehr unterschiedlicher Untersuchungen, Essays und literaturwissenschaftliche Studien veröffentlicht. Wie stehen Sie, Herr Bergel, zur wissenschaftlichen Wahrnehmung, zur wissenschaftlichen Annäherung an Ihre Schriften?

Hans BERGEL: Zunächst die Feststellung, dass es m. E. keinen Bereich gibt, der für die wissenschaftliche Untersuchung tabu ist. Auch nicht die Literatur. Davon abgesehen: Sooft Literaturwissenschaftler oder –historiker mit ihrem spezifischen Instrumentarium Texte von mir „unter die Lupe“ nehmen, lese ich das Ergebnis mit dem Interesse des Außenstehenden. Denn immer wieder erschließen sich mir Betrachtungsweisen oder –möglichkeiten, an die ich niemals dachte. Dabei erfreut mich in der Regel nicht allein die analytische Klugheit, mit der die Könner zu Werke gehen, sondern jedesmal auch die neuen Methoden, deren sie sich bedienen. Ich denke da mit Vergnügen nicht zuletzt auch an Arbeiten, die Sie über Schriften von mir verfassten.

A.A.Sz.: Mit meinem „Danke schön!“ verbinde ich die nächste Frage: Üben die Ergebnisse solcher Untersuchungen einen Einfluss auf den Schaffensprozess aus?

H.B.: Nein. Das eine hat mit dem anderen nichts zu tun. Für den Schaffensprozess – was immer das sei – bleibt es zwangsläufig belanglos, da er von so vielen „Imponderabilien“, ein Wort Goethes, von so vielen Unwägbarkeiten bestimmt ist, unter denen diejenigen emotionaler Natur rational kaum erreichbar sind. Das stellt jedoch die Berechtigung wissenschaftlicher Beleuchtung des Kunstwerks nicht in Frage. Diese ist, wie gesagt, lediglich eine andere Domäne als die Kunst.

Author Biography
Anita-Andreea SZÉLL
Philologischen Fakultät der Babeș-Bolyai Universität, Klausenburg, Rumänien. anita.szell@ubbcluj.ro.
Department für Deutsche Sprache und Literatur der Philologischen Fakultät der Babeș-Bolyai Universität, Klausenburg, Rumänien. Email: anita.szell@ubbcluj.ro.

Francis Leneghan, "The Dynastic Drama of Beowulf" (Anglo-Saxon Studies 39), Cambridge: D. S. Brewer, 2022 (paperback edition), pp. vii, 300.

2024-03-27T10:43:58+00:00

Despite the considerable amount of scholarship dedicated to the most important Old English poem, Francis Leneghan manages to make a major contribution to Beowulf exegesis. This book discusses at large the three royal dynasties in the poem (the Scyldings, the Scylfings, and the Hrethlings), and the role their struggles play in the larger landscape of Scandinavian royal legends. The introduction contextualises the manuscript, and offers information on the text’s origin, while also providing a brief overview of earlier critical reception. It then moves on to a succinct discussion of the major themes of the poem, including kingship and dynasties. The reader is given extensive guidance through ample annotations and footnotes. Chapter One distinguishes between three stages in the life cycle of a dynasty: founding, maturity and the inevitable fall. Thus, the poem begins with the story of Scyld Scefing, the destitute child who became the founder of a dynasty. The youthful phase of the dynasty is in place, and Scyld’s offspring thrive after his death. Beowulf therefore becomes a poem about the life cycle of dynasties, and how and why they differ.

Author Biography

Andrei CRIȘAN

Faculty of Letters, Babeș-Bolyai University, Cluj-Napoca, Romania. ioan.crisan2@ubbcluj.ro.

Faculty of Letters, Babeș-Bolyai University, Cluj-Napoca, Romania. Email: ioan.crisan2@ubbcluj.ro.

Johannes Kabatek and Albert Wall (eds.), "Manual of Brazilian Portuguese Linguistics". MRL 21, Berlin/Boston: De Gruyter, 2022, 629 p.

2024-03-27T10:50:57+00:00

A série Manuals of Romance Linguistics, publicada pela editora De Gruyter e coordenada por Günter Holtus e Fernando Sánchez-Miret, já se afigura uma das referências incontornáveis para os especialistas em linguística românica. Trata-se de um projeto ambicioso, que pretende publicar 60 volumes sobre as mais diversas áreas dos Estudos da Linguagem aplicadas às línguas românicas e que já chegou a meio caminho, com mais de trinta volumes publicados. A título de exemplo, mencionamos algumas das temáticas já abordadas: modos e modalidades, tradutologia, fronteiras linguísticas, estandardização, linguística popular, linguagens especializadas, interfaces gramaticais, dêixis, etc. Na série já foram publicados manuais sobre o friulano, o francês e as francofonias, o italiano, o espanhol de Espanha e o espanhol das Américas, o sardo, o galego, o catalão, o ladino, etc. O vigésimo primeiro manual da série, coordenado por Johannes Kabatek e Albert Wall é dedicado ao português do Brasil, sendo o segundo volume dedicado à língua portuguesa, sendo precedido por Manual de linguística portuguesa, coordenado por Ana Maria Martins e Ernestina Carrilho e publicado em 2016.

Author Biography

Veronica MANOLE

Faculdade de Letras, Universidade Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, Roménia. veronica.manole@ubbcluj.ro.

Faculdade de Letras, Universidade Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, Roménia. Email: veronica.manole@ubbcluj.ro.

Sanda-Valeria Moraru, Ana-Ioana Bogdan, "Diccionario de términos económicos y comerciales español-rumano", Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2022, 250 p.

2024-03-27T11:01:09+00:00

Para empezar, subrayamos la escasez de los recursos, más exactamente de los diccionarios especializados, en versiones español-rumano, rumano-español, en el contexto del desarrollo de las relaciones políticas y económicas y sociales entre Rumanía y España. El mercado de los libros de Rumanía cuenta con varios diccionarios rumano-español, español-rumano, de uso general, un diccionario jurídico y económico, rumano-español, un diccionario polígloto, rumano-inglés-francés-alemán-italiano-español, un diccionario polígloto económico, de comercio y turismo, rumano-francés-inglés-alemán-español-ruso, un diccionario técnico polígloto, rumano-ruso-inglés-alemán-francés-español, un diccionario deportivo polígloto, rumano-español-italiano-francés-ruso-inglés-alemán. Visto que algunos de estos diccionarios se publicaron en la década de los '70 se impone una actualización de acuerdo con el avance de la sociedad, de la ciencia y del conocimiento. Por lo tanto, la aparición de un diccionario especializado español-rumano era una necesidad para el mercado editorial rumano para responder a una demanda cada vez más acuciante de terminología especializada para dominios concretos.

Author Biography

Alina-Lucia NEMEȘ

Faculdade de Letras, Universidade Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, Roménia. alina.nemes@ubbcluj.ro.

Faculdade de Letras, Universidade Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, Roménia. Email: alina.nemes@ubbcluj.ro.

Lucía Ruiz Rosendo, Jesús Baigorri-Jalón (eds.), "Towards an Atlas of the History of Interpreting: Voices from around the world", London, John Benjamins Publishing Co., 2023, 316 p.

2024-03-27T11:06:38+00:00

A pandemic can prevent a conference from taking place, but not researchers from pursuing their passionate work. Case in point: the remarkable Towards an Atlas of the History of Interpreting: Voices from around the world edited by Lucía Ruiz Rosendo (University of Geneva) and Jesús Baigorri-Jalón (University of Salamanca), prestigious scholars in the fields of interpreting in conflict zones and interpreting history. The publication was initially envisaged as a volume of proceedings from the symposium Research on the history of interpreting: Voices from around the world, scheduled for October 2020 in Geneva, a natural continuation of other symposiums, organized in 2014 at the University of Rikkyo and in 2017 at Hong Kong Baptist University, respectively. But history changed plans. Fortunately, the outcome is no less enjoyable or less useful to the readers. The present book is an atlas, yet, like anything depending on a changing reality and, even more, on changing perspectives, it is also work in progress, as suggested by the use of “towards” in the title. It is an atlas in the sense that it represents certain spaces at specific moments, but spaces, times and the ways we perceive them transform, so this work is also a possible starting point for new research that will complete it, or even adapt it to new contexts.

Author Biography

Alina PELEA

Department of Applied Modern Languages, Faculty of Letters, Babeș-Bolyai University, Cluj-Napoca, Romania. alina.pelea@ubbcluj.ro.

Department of Applied Modern Languages, Faculty of Letters, Babeș-Bolyai University, Cluj-Napoca, Romania. Email: alina.pelea@ubbcluj.ro.

Monica Fekete, "Riscritture cavalleresche nel romanzo italiano contemporaneo", Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2023, 219 p.

2024-03-27T11:15:03+00:00

Nel suo articolato studio sulle Riscritture cavalleresche nel romanzo contemporaneo, Monica Fekete apre in maniera originale e puntualmente documentata una serie di tracciati lungo una serie di elementi portanti per la narrativa a noi contemporanea, considerando quegli aspetti di contaminazione e rielaborazione inventiva provenienti dalla letteratura medievale e umanistica europea. E per converso, e con un necessario ribaltamento delle cronologie, propone in contesto medievistico e umanistico una sorta di arricchimento da prospettiva diversa, ovvero quella a noi contemporanea, operazione che troppo spesso viene disertata dagli specialisti di quest’ultima storiografia critica, con grave danno per la complessità delle ricezioni possibili. Complessità che non sfugge ai nostri scrittori, da Calvino a Camilleri, così come non sfuggiva nella pratica intertestuale disinvolta tra Boccaccio e Ariosto. Tale ampia e coinvolgente chiave di lettura, emersa chiaramente dalle analisi testuali e dagli accurati commenti di Fekete, sottintende e ripropone la considerazione di quel fondo di veri e propri ipotesti, riferiti secondo un’ampia e fruttuosa funzionalità, che nella nostra epoca riguarda, fra fedeltà e improprietas, anche altri linguaggi narrativi, e in specie il film nei suoi vari generi e modalità, come ha ben dimostrato in un suo recente volume Gian Mario Anselmi, a cui dobbiamo peraltro autentiche illuminazioni nello studio della letteratura umanistica e rinascimentale. Qui è, appunto, di letteratura che stiamo parlando, e considerando che i tempi in questioni sono quelli interni alla storia, riguardanti l’ambientazione, così come sono esterni a essa, per ciò che appartiene al “falso” storico messo in atto dagli scrittori di ogni epoca che si calano in un tempo diverso dal proprio, e travestono i propri personaggi di un’impossibile attendibilità, in quanto a sicura riconoscibilità del Medioevo di cui si parla, fornendoci un filtro narrativo che ha un valore ben maggiore e soprattutto ha un legame profondo con la nostra mente moderna, eccezionalmente guardata da altra prospettiva (ma non era lo stesso per l’Ariosto e per Manzoni?).

Author Biography

Luigi TASSONI

Università di Pécs, Ungheria. luigitassoni57@gmail.com.

Università di Pécs, Ungheria. Email: luigitassoni57@gmail.com.

Alina-Lucia Nemeș, "L’élémentaire dans la poétique d’Apollinaire", Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 2022, 287 p.

2024-03-27T11:20:27+00:00

Le livre ci-présent, paru aux Éditions Presa Universitară Clujeană en 2022, représente une contribution essentielle à l’étude de l’œuvre de l’écrivain français. Ayant comme point de départ le cadre théorique offert par Gaston Bachelard en ce qui concerne les quatre éléments fondamentaux (l’eau, la terre, l’air et le feu), l’auteure se propose d’analyser la symbolique de ces éléments primordiaux présents dans l’œuvre de l‘écrivain français Guillaume Apollinaire. La démarche de l’auteure vise à démontrer la multitude d’interprétations possibles come reflets de l’imaginaire apolinnarien. L’ouvrage est structuré en cinq chapitres, précédés par une introduction et suivis par les conclusions, la bibliographie et l’index des notions. Dès le début, l’auteure affirme la nécessité d’étudier l’oeuvre poétique d’Apollinaire, en dépit de nombreuses exégèses qui lui ont été consacrées: «aucune méthode de travail ne peut offrir des informations complètes et exactes, car, à part les réalités concrètes qui peuvent être analysées directement, interviennent l’imagination aussi et le profil psychologique du poète qu’on doit reconstituer» (p.11). En s’appuyant sur l’étude des quatre éléments en tant que principes constitutifs du monde, la recherche va au-delà de la dichotomie traditionnelle attribuée à l’oeuvre apollinarienne entre tradition et modernité pour démontrer l’exploitation moderne de la thématique traditionnelle. La motivation de l’analyse centrée sur les éléments réside, selon l’auteure, dans le fait qu’ils engendrent un monde propre, un nouvel espace poétique, où le réel et le mythe se complètent ou se contredisent àfin de témoigner de l’imagination créatrice du poète. Pour atteindre l’objectif de la recherche, à savoir de déceler les riches significations que prennent les éléments, l’auteure délimite le corpus étudié aux volumes de recueils Alcools et Calligrammes. L’auteure motive son choix en faisant appel à l’argument de la représentativité pour le fonctionnement de l’imaginaire poétique dans les deux étapes de sa création (l’étape romantique/ symbolique et l’étape qui précède le surréalisme).

Author Biography

Timea TOCALACHIS

Faculté des Lettres, Université Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, Roumanie. timea.tocalachis@econ.ubbcluj.ro.

Faculté des Lettres, Université Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, Roumanie. Email: timea.tocalachis@econ.ubbcluj.ro.

TENDENCIAS NEOLÓGICAS EN LA TERMINOLOGÍA GASTRONÓMICA ESPAÑOLA

2024-03-27T07:13:12+00:00

Neological Tendencies in the Spanish Gastronomic Terminology. The present paper aims to identify and analyse the neological tendencies in the contemporary Spanish gastronomic terminology, from the angle of term formation. The phenomenon of globalization has privileged the circulation of goods, culinary products, cooking techniques, along with the specific vocabulary related to the gastronomic field. Thus, the gastronomic terminology is being enriched with new items, especially loanwords taken from other languages. Our study is based on a corpus of Spanish newspaper articles on gastronomy topics, in which we have identified a fair amount of neologisms. The second phase of the study consisted of contrasting the identified neologisms with dictionaries and linguistic corpora (CORPES XXI) in order to establish their novelty. In our corpus, apart from the prevailing number of Anglicisms (dumpling), we can also identify a great deal of lexemes borrowed from languages such as Japanese (ramen), Chinese (jiaozi), Korean (kimchi), Arabic (shakshuka), Greek (tzatziki), Turkish (imam bayildi) etc. Also, some of these latter lexemes were borrowed indirectly, via English. The other mechanisms of term formation, namely derivation (comidista), compounding (gastroturista) and resemantization (bikini, 'sandwich'), are less productive and representative, as the number of neologisms formed by these means is significantly lower. Regarding the graphic, phonetic and morpho-syntactic adaptation to the Spanish language, the analysed neologisms present various degrees. The conclusions of this research highlight the adaptability of the Spanish language, its permeability and ability to integrate new lexical items, also demonstrated by the inclusion of many neologisms and foreign words in the academic dictionary of general usage. In addition, our study reveals that a great number of neologisms are not adopted out of designative or semantic necessity, but they rather reflect a linguistic fashion, as well as the need for novelty and stylistic expressiveness.

Tendințe neologice în terminologia gastronomică spaniolă. Studiul de față își propune să identifice și să analizeze tendințele neologice care se manifestă în terminologia gastronomică spaniolă actuală, din perspectiva formării termenilor. Fenomenul globalizării a favorizat circulația mărfurilor, a produselor culinare, a tehnicilor de preparare, precum și a vocabularului specific domeniului gastronomic. Astfel, terminologia gastronomică se îmbogățește cu elemente noi, mai ales prin intermediul împrumuturilor din alte limbi. Studiul nostru se bazează pe un corpus format din articole de presă pe teme de gastronomie, din care am selectat un număr semnificativ de neologisme, confruntate, în a doua etapă a studiului, cu o serie de dicționare și corpora de texte (CORPES XXI) cu scopul de a stabili statutul de neologism. În corpusul investigat, în afară de anglicismele prevalente (dumpling), putem întâlni un număr important de împrumuturi din limbi precum japoneza (ramen), chineza (jiaozi), coreeana (kimchi), araba (shakshuka), greaca (tzatziki), turca (imam bayildi) etc. De asemenea, și unele dintre acestea din urmă au fost preluate pe cale indirectă, pe filieră engleză. Celelalte procedee de îmbogățire terminologică, cum ar fi derivarea (comidista), compunerea (gastroturista) și resemantizarea (bikini, ‘sandviș’), sunt mai puțin productive și reprezentative, numărul de neologisme formate prin intermediul lor fiind semnificativ mai redus. Cât privește adaptarea grafică, fonetică și morfo-sintactică la sistemul limbii spaniole, neologismele analizate prezintă diverse grade. Concluziile la care a condus prezenta cercetare pun în evidență adaptabilitatea limbii spaniole, permeabilitatea și capacitatea de a integra elemente lexicale noi, fapt demonstrat și de includerea multor neologisme și xenisme în dicționarul academic de uz general. De asemenea, s-a putut constata că o seamă de neologisme nu sunt adoptate dintr-o necesitate designativă ori semantică, ci reflectă mai degrabă o modă lingvistică, precum și nevoia de noutate și expresivitate stilistică.

Cuvinte-cheie: neologie, terminologie gastronomică spaniolă, procedee lexicogenetice, împrumuturi, resemantizare

Article history: Received 31 August 2023; Revised 03 January 2024; Accepted 17 January 2024; Available online 27 March 2024; Available print 27 March 2024.

DÉVELOPPEMENT DURABLE ET MODE : RÉFLEXIONS TERMINOLOGIQUES

2024-03-27T07:24:20+00:00

Sustainable Development and Fashion: Terminology Considerations. Since the beginning of the 2000s, international and local initiatives to promote sustainable development in the fashion industry have been carried out. These actions contributed to the spread of a new terminology introduced in several types of texts – from institutional documents to e-commerce articles and texts from the specialised press. The aim of this study is to explore this terminology in a corpus built ad hoc. Firstly, the analysis of the most frequent terms and collocations will lead to the description of sustainable fashion subdomains, to underline the interdisciplinarity of this sector; secondly, the focus will be on the formation of terms and collocations.

Dezvoltare durabilă și modă: reflecții terminologice. Încă de la începutul secolului al XXI-lea, sectorul modei a promovat inițiative locale și internaționale menite să stimuleze dezvoltarea durabilă. Aceste acțiuni au contribuit la apariția unei noi terminologii în mai multe tipuri de texte - de la documente instituționale, la articole despre comerțul electronic și până la presa de specialitate. În prezentul studiu, ne propunem să analizăm această terminologie pe baza unui corpus constituit ad-hoc. În primul rând, prin studierea celor mai reprezentativi termeni și a colocațiilor legate de moda durabilă, vom descrie natura interdisciplinară a acestui sector și vom observa subdomeniile din care este compus. În al doilea rând, ne vom concentra atenția asupra proceselor de formare a termenilor și a colocațiilor.

Cuvinte-cheie: limbaj de specialitate, terminologie, dezvoltare durabilă, modă, limba franceză

Article history: Received 20 November 2023; Revised 15 December 2023; Accepted 31 January 2024; Available online 27 March 2024; Available print 27 March 2024.

TOUT EST « ETHIQUE » … MAIS C’EST UNE ETHIQUE A ETIQUETER ?

2024-03-27T07:49:42+00:00

Everything Is “Ethical” ... but Do We Label Ethics? During the 20^th century, science and technology have developed remarkably, improving the quality of life for many people. However, this development, characterised by the excessive exploitation of natural and human resources, has also had negative consequences. In the 21^st century, the spread of alarming news has prompted reflection on the ethical standards to be adopted in different areas of human activity, leading to the development of new practices as well as new terminology. These considerations bring us to the quest for the meaning of « éthique » in today’s time. The aim of this study is to examine the meaning of the adjective « éthique », which is often used to describe new concepts in this context. The analysis, carried out on a sample of N + éthique combinations extracted from the French Web 2020 corpus (frTenTen20) revealed that the meanings of « éthique » depend largely on the specialised field concerned. In some cases, the adjective can also be used to emphasise the absence of dishonest practices or with the intention of concealing the nature of an activity whose basic principles are often contested.

Totul este "etic"... dar este etic să etichetezi? De-a lungul secolului XX, știința și tehnologia s-au dezvoltat în mod remarcabil, făcând posibilă ameliorarea calității vieții unui mare număr de persoane. Cu toate acestea, această dezvoltare, marcată de exploatarea masivă a resurselor naturale și umane, a avut și consecințe negative. Astfel, în secolul XXI, răspândirea unor informații alarmante a stârnit o reflecție asupra criteriilor etice care trebuie să fie adoptate în diferitele domenii ale activității umane, ceea ce a dus la dezvoltarea unor noi practici și a unei noi terminologii. Aceste considerente ne împing să ne întrebăm ce înseamnă astăzi "etica". Finalitatea acestui studiu este aceea de a analiza semnificația adjectivului "etic", utilizat adesea pentru a desemna noi concepte în acest context. Analiza, efectuată pe un eșantion de combinații N + etică extrase din corpus-ul francez Web 2020 (frTenTen20), a demonstrat că semnificația termenului "etică" depinde, în mare măsură, de domeniul de specialitate vizat. În unele cazuri, adjectivul "etic" poate fi utilizat și pentru a pune în evidență absența practicilor incorecte sau cu intenția de a ascunde natura unei activități ale cărei principii de bază sunt deseori contestate.

Cuvinte-cheie: limbaj de specialitate, terminologie, neologism, etică, limba franceză

Article history: Received 14 September 2023; Revised 15 December 2023; Accepted 31 January 2024; Available online 27 March 2024; Available print 27 March 2024

TERMINOLOGIE ET TRADUCTION DES NANOSCIENCES ET NANOTECHNOLOGIES : DE L’ANGLAIS AUX LANGUES ROMANES

2024-03-27T08:04:10+00:00

Terminology and Translation of Nanoscience and Nanotechnologies: From English to Romance Languages. Based on our experience of building a Multilingual Nanoscience and Nanotechnology Glossary, we propose in this article to study the complementary relationship between the terminology of nanotechnology and its translation from English as a source language to the languages analyzed: French and, more particularly, Italian and Romanian. More specifically, the objectives set out in this contribution are to describe the terminology and definitions of nanoscience and nanotechnologies from the perspective of their translation in order to highlight the common and divergent elements among the three Romance languages: French, Italian and Romanian.

Terminologie și traducerea nanoștiințelor și a nanotehnologiilor: din engleză în limbile romanice. Plecând de la experiența noastră în elaborarea unui Glosar multilingv de nanoștiințe și nanotehnologii, ne propunem să abordăm relația complementară care se stabilește între terminologia nanotehnologiei și traducerea acesteia din limba engleză, ca limbă sursă, în limbile franceză și, ulterior, italiană și română. Mai precis, obiectivele stabilite în acest articol sunt descrierea terminologiei și a definițiilor din domeniul nanoștiințelor și al nanotehnologiilor din perspectiva traducerii acestora, pentru a evidenția punctele comune și divergente între cele trei limbi romanice: franceză, italiană și română.

Cuvinte-cheie: traducere tehnică, terminologie, procedee ale traducerii, nanotehnologie, definiție conceptuală

Article history: Received 21 August 2023; Revised 15 December 2023; Accepted 31 January 2024; Available online 27 March 2024; Available print 27 March 2024.

LE VERDISSEMENT DE LA PRESSE. LA NÉOLOGIE TERMINOLOGIQUE ENTRE MÉTAPHORE ET MANIPULATION

2024-03-27T08:13:46+00:00

The Greening of the Press. Terminological Neology between Metaphor and Manipulation. Through the analysis of Cop26 eco-political discourses, collected from the newspapers Le Monde, Libération, Le Devoir and La Presse, the aim of the contribution is to propose a systematisation of ecological green. Rooted in political terminology while used in a diplomatic and mediatic context, the colour provokes a counter-discourse that calls into question accusations of greenwashing. The referential domain linked to green is largely that of the energy crisis on the one hand, and the opportunities of a sustainable approach to global economy on the other, themes analysed as semantic preferences of the lexeme, as well as discursive contexts that evoke promise/hope or deception/catastrophe. The synchronic perspective is chosen to probe the topicality of environmental lexis in journalistic contexts, whose stylistic and creative turns of phrase also contribute to enriching the specialised terminology, and to shape the double perception of the colour in the collective discursive memory.

Ecologizarea presei. Neologie terminologică între metaforă și manipulare. Prin analiza discursurilor eco-politice din Cop26, colectate din ziarele Le Monde, Libération, Le Devoir și La Presse, scopul acestei contribuții este de a propune o sistematizare a termenului/culorii verzi Înrădăcinată în terminologia politică, deși utilizată într-un context diplomatic și mediatic, culoarea provoacă un contra-discurs care pune sub semnul întrebării acuzațiile de greenwashing. Domeniul referențial legat de verde este în mare măsură cel al crizei energetice, pe de o parte, și al oportunităților unei abordări durabile a economiei globale, pe de altă parte, teme analizate ca preferințe semantice ale lexemului, precum și contexte discursive care evocă promisiuni/ speranțe sau înșelăciune/catastrofă. Este aleasă perspectiva sincronică pentru a examina, în contexte jurnalistice, vocabularul actual specific domeniului mediului înconjurător, vocabular a cărui frazeologie expresivă și creativă contribuie, de asemenea, la îmbogățirea terminologiei de specialitate și la conturarea dublei percepții a culorii în memoria discursivă colectivă.

Cuvinte-cheie: neologie, tehnolect în domeniul ecologiei, discurs jurnalistic, anglicisme

Article history: Received 10 October 2023; Revised 15 December 2023; Accepted 31 January 2024; Available online 27 March 2024; Available print 27 March 2024

A STORM IN PANDEMIC TIMES. THE TERMINOLOGICAL SYNTAGM ‘CYTOKINE STORM’ IN THE SCIENTIFIC DISCOURSE OF POPULARISATION IN ROMANIAN

2024-03-27T08:21:52+00:00

A Storm in Pandemic Times. The Terminological Syntagm ‘Cytokine Storm’ in the Scientific Discourse of Popularisation in Romanian. The object of this contribution is the occurrence of the terminological syntagm cytokine storm (Rom. furtună de citokine) in various excerpts of Romanian scientific discourse of popularisation with reference to the Covid-19 pandemic and/or the SARS-CoV-2 virus. The terminological analysis of the syntagm cytokine storm is limited to a selection of four fragments which have appeared in recent Romanian mass-media discourse. In these fragments, both physicians and journalists specialised in medical science have been asked to explain the cytokine storm anti-inflammatory reaction, which seems to have caused the death of many people during the Covid-19 pandemic. The fragments of popularisation discourse have been selected from interviews broadcast at TV stations or from articles posted on medical websites or in health sections in the online press. As a result of the phenomenon known as the scientific vulgarisation, the corresponding discourse is closely linked to the democratisation of knowledge, in which both mass-media and education play an important part. Moreover, the discourse of popularisation takes into account not only the addresser, but also the addressee of a certain message. In order to make the layman addressee correctly decode the scientific (and terminological) notions, the specialist needs to render the specialised message in a more simplified and easy-to-understand manner. Therefore, the paper aims to highlight the different linguistic means which have been used by various addressers to deliver the necessary explanations for the cytokine storm reaction, so that the non-specialised addressees could understand what the syntagm itself exactly denotes.

Furtună în vremea pandemiei. Sintagma terminologică furtună de citokine în discursul de vulgarizare științifică din limba română. Obiectul acestei lucrări este apariția sintagmei terminologice furtună de citokine în diverse fragmente din discursul științific românesc de popularizare, cu referire la pandemia de Covid-19 și/sau la virusul SARS-CoV-2. Analiza terminologică a sintagmei furtună de citokine se limitează la o selecție de patru fragmente apărute în discursul recent al mass-mediei românești. În aceste fragmente, atât medici, cât și jurnaliști specializați în domeniul medical au încercat să explice reacția antiinflamatoare denumită furtună de citokine, care pare să fi cauzat moartea multor persoane în timpul pandemiei de Covid-19. Fragmentele discursive de vulgarizare științifică au fost selectate din interviuri difuzate la posturi de televiziune, precum și din articole postate pe site-uri medicale sau în rubrici de sănătate din presa online. Ca urmare a fenomenului cunoscut sub numele de vulgarizare științifică, discursul corespunzător este strâns legat de democratizarea cunoașterii, în care mass-media, dar și educația joacă un rol important. În plus, discursul de popularizare ia în considerare nu numai emițătorul, ci și destinatarul unui anumit mesaj. Pentru ca destinatarul profan să decodeze corect noțiuni științifice (și terminologice), specialistul trebuie să redea mesajul specializat într-o manieră mai simplificată și mai ușor de înțeles. Prin urmare, lucrarea își propune să evidențieze diferitele mijloace lingvistice care au fost folosite de o serie de emitățori în oferirea de explicații pentru apariția furtunii de citokine, astfel încât destinatarii nespecializați să poată înțelege ce anume denotă sintagma în sine.

Cuvinte-cheie: sintagma terminologică „furtună de citokine”, discurs de vulgarizare științifică, cunoștințe medicale, mass-media, mijloace lingvistice de vulgarizare științifică

Article history: Received 06 October 2023; Revised 03 January 2024; Accepted 21 January 2024; Available online 27 March 2024; Available print 27 March 2024

L’UNIVERS DE LA BLOCKCHAIN : ÉTUDE D’UNE TERMINOLOGIE ÉMERGENTE AUX CONTOURS NÉBULEUX À PARTIR D’UN CORPUS SECONDAIRE

2024-03-27T08:33:05+00:00

The World of Blockchain: a Study of an Emerging Terminology with Nebulous Contours from a Secondary Corpus. Defined in 2008 as a large database with the unique feature of being shared simultaneously by all its users, the blockchain interests various actors as it presents itself as a technology with revolutionary potential. The terms of this new field of knowledge are increasingly penetrating the world’s institutional, economic and financial discourses, although this is not always matched by a real awareness of the concepts included in the world of blockchain, which nevertheless remains very nebulous. In this contribution we have analysed the emerging terms used in French in the constitution of the specialised lexicon of this field of knowledge from the point of view of language planning actions relating to these terms. To do so, we took into consideration lexicographic and terminographic resources available online and constituting a secondary corpus of study, which enabled us to show that the emerging terminology of blockchain lends well itself to studies in terminological neology. In fact, this terminology cannot be considered completely stable either at the formal level or at the semantic level. As for the terminological resources consulted, although they are very useful for understanding blockchain concepts and for linguistic orientation, our study reveals that there is no unanimity with regard to some of the linguistic equivalents proposed in French for these English terminological units. This leads us to consider the need for in-depth analyses of the French terminology of blockchain based on a primary study corpus.

Universul blockchain: studiu al unei terminologii emergente cu contururi nebuloase, bazat pe un corpus secundar. Definit în 2008 ca fiind o bază de date de mari dimensiuni care prezintă particularitatea de a putea fi partajată simultan cu toți utilizatorii săi, blockchain suscită interes din toate părțile ca o nouă tehnologie cu potențial de a revoluționa schimburile comerciale. Sub aspect lingvistic, termenii acestui nou domeniu pătrund din ce în ce mai mult în discursul instituțional, economic și financiar la nivel mondial, deși acest lucru nu este întotdeauna însoțit de o conștientizare reală a conceptelor incluse într-un univers noțional care rămâne totuși foarte nebulos. Prezentul articol își propune să analizeze termenii emergenți utilizați în constituirea lexicului specializat al domeniului blockchain din perspectiva acțiunilor de planificare lingvistică aferente acestor termeni. În acest scop, a fost explorată documentația lexico-terminografică disponibilă online, constituind un corpus secundar de studiu, care ne-a permis să arătăm că terminologia emergentă a domeniului blockchain se pretează la studii de neologie terminologică. În fapt, această terminologie nu poate fi considerată ca fiind complet stabilă, nici sub aspect formal, nici sub aspect semantic. În ceea ce privește documentația lexico-terminografică consultată, deși foarte utilă pentru înțelegerea noțiunilor-cheie ale domeniului blockchain și pentru orientarea în plan lingvistic, se relevă faptul că nu există o unanimitate în ceea ce privește echivalentele lingvistice propuse în limba franceză pentru aceste unități terminologice care provin din limba engleză. Acest lucru ne determină să luăm în considerare necesitatea unor analize aprofundate ale terminologiei blockchain în limba franceză pe baza unui corpus de studiu primar.

Cuvinte-cheie: blockchain, terminologie, terminografie, lexicologie, neologie terminologică

Article history: Received 06 October 2023; Revised 15 December 2023; Accepted 31 January 2024; Available online 27 March 2024; Available print 27 March 2024

TERMINOLOGÍA EN EL DISCURSO POLÍTICO: ALCANCE DE LA DIMENSIÓN COGNITIVO-SOCIAL

2024-03-27T09:00:48+00:00

Terminology in Political Discourse: The Impact of Its Cognitive-Social Dimension. The aim of the present article is to compare the terminology used in oral political discourse and that produced on Twitter in the context of COVID-19 in Spain, in order to observe its possible cognitive, conceptual and semantic implications, derived from the terminological integration into political discourse and subsequent digitisation. The study departs from the question of how textual typology affects terminology, given the differences between the participants engaged in the communicative situation, as well as possible cultural and ideological elements that may affect the terminological value of the lexical unit. In order to determine the influence of the communicative context, the textual typology and the ideological and emotional load of the texts on the cognitive dimension of the terms, the two types of political discourse have been classified according to their defining social features, on the one hand, and the terminology present in them according to their degree of cognitive demand, depending on their formal representation and contextual elements that may condition conceptualisation, on the other. The study has shown how the sociolinguistic function of texts has a significant impact on the specialised language used in them, due to the communicative context and certain ideological narratives and cultural elements that are integrated into it, and has highlighted the possible cognitive implications of using terminology outside its sphere of specialisation, which could act to the detriment of the specialised knowledge it designates and conveys.

Terminologia în discursul politic: impactul dimensiunii cognitiv-sociale. Obiectivul prezentului articol este acela de a compara terminologia utilizată în discursul politic oral și a celui produs în rețeaua de socializare Twitter, în contextul COVID-19 din Spania, cu scopul de a observa posibilele implicații cognitive, conceptuale și semantice ale acesteia, derivate din integrarea terminologică în discursul politic și digitalizarea ulterioară ale acesteia. Studiul are ca punct de plecare la întrebarea legată de modul în care tipologia textuală afectează terminologia, având în vedere diferențele dintre participanții implicați în situația comunicativă, precum și posibilele elemente culturale și ideologice care pot afecta valența terminologică a unității lexicale. Pentru a determina influența contextului comunicativ, a tipologiei textuale și a încărcăturii ideologice și emoționale a textelor asupra dimensiunii cognitive a termenilor, cele două tipuri de discurs politic au fost clasificate, pe de o parte, în funcție de trăsăturile sociale definitorii, iar pe de altă parte, terminologia prezentă în acestea în funcție de gradul de solicitare cognitivă, în funcție de reprezentarea formală și de elementele contextuale care pot condiționa conceptualizarea. Studiul ilustrează modul în care funcția sociolingvistică a textelor are un impact semnificativ asupra limbajului de specialitate utilizat în cadrul acestora, datorită contextului comunicativ, a anumitor narațiuni ideologice și a elementelor culturale integrate în acestea, și evidențiază posibilele implicații cognitive ale utilizării terminologiei în afara sferei sale de specializare, care ar putea acționa în detrimentul cunoștințelor de specialitate pe care le desemnează și le transmite.

Cuvinte-cheie: discurs politic, terminologie, socio-terminologie, media sociale, COVID-19

Article history: Received 16 October 2023; Revised 31 December 2023; Accepted 03 January 2024; Available online 27 March 2024; Available print 27 March 2024

CONSIDERACIONES EN TORNO A LA TRADUCCIÓN JURÍDICA, JURADA Y JUDICIAL

2024-03-27T09:15:22+00:00

Considerations on Legal, Sworn and Court Translation. This paper departs from the premise that translation represents a type of intercultural communication, reflecting on the different systems of law in order to depict the characteristics of legal language (mainly in Spanish), comparing Common Law and Civil Law. After analyzing the functionality of legal texts and their compared translations into Spanish and Romanian, we deduce that there is a close link between the legal language that derives from each culture and the society from which it originates. Conceptual differences and similarities between legal, sworn and judicial translation are also explored, with the aim of finding elements that can support the interpretation of legal value and wider related areas, which must respect the requirements of form and content. Moreover, we discuss the legal load in the source and target text, in accordance with written, oral and other specific factors to legal language. Some complex translation issues arising from semantic, lexical, syntactic, phraseological, formal and generic difficulties are also touched upon. Last but not least, we aim to highlight some typologies of legal texts, according to their role, mode, tone, genre, effect, which also implies a practical delimitation of legal, sworn and Court translation.

Considerații privind traducerea juridică, autorizată și judiciară. Această lucrare pleacă de la premisa că traducerea este o formă de comunicare interculturală, reflectând asupra diferitelor sisteme de drept pentru a ajunge la caracteristicile limbajului juridic (în principiu în limba spaniolă), comparând Common Law și Dreptul Civil. După analiza funcționalității textelor legale și a comparației între traducerilor lor în spaniolă și română, deducem că există o legătură strânsă între limbajul juridic ce caracterizează fiecare cultură și societatea din care provine. De asemenea, se studiază diferențele și asemănările conceptuale între traducerea juridică, autorizată și judiciară, cu scopul de a găsi elemente care pot sprijini interpretarea valorii legale și a altor domenii conexe mai ample, aspecte care trebuie să respecte exigențele legate de formă și de conținut. În același timp, se discută încărcătura juridică din textul sursă și din textul țintă, în concordanță cu factorii nivelului scris, oral și cu alții specifici limbajului juridic. Totodată, se ating unele chestiuni complexe de traducere ce decurg din dificultăți semantice, lexicale, sintactice, frazeologice, formale și generice. În final, ne propunem să evidențiem câteva tipologii ale textelor juridice, în funcție de rolul, modul, tonul, genul, efectul lor, ceea ce implică și o delimitare practică a traducerilor juridice, autorizate și judiciare.

Cuvinte-cheie: traducere, comunicare interculturală, traducerea juridică, traducerea autorizată, traducerea judiciară

Article history: Received 02 October 2023; Revised 31 December 2023; Accepted 21 January 2024; Available online 27 March 2024; Available print 27 March 2024

LA TERMINOLOGIE GASTRONOMIQUE D’ORIGINE SLAVE EN ROUMAIN

2024-03-27T09:23:39+00:00

Gastronomic Terminology of Slavic Origin in Romanian. This article aims to discuss some aspects concerning the gastronomic terminology of Slavic origin (from Old Slavic, Bulgarian, Ukrainian, Russian, Belarusian, Serbian, Polish), which penetrated into Romanian at different sociocultural stages. Our analysis takes as a basis the specialized lexicon excerpted in Dicționarul explicativ al limbii române (DEX) (“The Explanatory Dictionary of the Romanian Language”), Micul dicționar academic (MDA) (“The Little Academic Dictionary”), as well as the words excepted on the Internet (this type of lexicon being nowadays an unrivaled source of enrichment of a language with the borrowings from other languages). The terminological elements discussed here are grouped into two categories, according to the period of their penetration into the language, their methods of penetration, but also according to the place they currently occupy in specialized works (notably in dictionaries, scientific works). The novelty of this research consists above all in the identification and study of Slavic gastronomic borrowings recently penetrated into Romanian.

Terminologia gastronomică de origine slavă în limba română. În acest articol, se pun în discuție o serie de aspecte legate de terminologia gastronomică de origine slavă (slava veche, bulgară, ucraineană, rusă, belorusă, sârbă, poloneză), care a pătruns în diverse etape socio-culturale în limba română. Analiza noastră are la bază lexicul de specialitate excerptat din Dicționarul explicativ al limbii române (DEX), Micul dicționar academic (MDA), precum și din mediul online (acesta fiind, în zilele noastre, o sursă inegalabilă de îmbogățire a unei limbi cu împrumuturi din alte limbi). Elementele terminologice abordate sunt grupate în două subclase, în funcție de perioada în care au pătruns în limbă, de modalitățile de intrare, dar și de locul pe care-l ocupă în momentul de față în lucrările de specialitate (dicționare, lucrări științifice). Noutatea acestei cercetări ține, în special, de semnalarea și abordarea împrumuturilor gastronomice slave intrate recent în limba română.

Cuvinte-cheie: terminologie, gastronomie, contact lingvistic, împrumut, slavism.

Article history: Received 29 September 2023; Revised 15 December 2023; Accepted 17 January 2024; Available online 27 March 2024; Available print 27 March 2024.

CHALLENGING THE PALATE AND THE MIND. INTRODUCING WESTERN BAKING VOCABULARY INTO CHINESE

2024-03-27T09:37:25+00:00

Challenging the Palate and the Mind. Introducing Western Baking Vocabulary into Chinese. Starting from the first Western recipe book published in China in 1866, the paper analyzes the attempts to translate Western bakery vocabulary into Chinese. Although the Chinese cuisine was already very rich and refined, with a complex vocabulary, dessert had never been an integral part of a traditional meal, and, in fact, there was no specific word for it. After China’s defeat in the two Opium Wars, in the mid-19^th century, the increasing foreign presence on Chinese soil meant both an increase in demand for cooks able to satisfy the dietary needs of the Westerners, and of restaurants serving Western food, especially in cities with foreign concessions, like Shanghai, where dining in such a place had become very “modern”. Zao yang fan shu (Foreign Cookery in Chinese) compiled and translated by Martha Foster Crawford, and published at The American Presbyterian Mission Press, in Shanghai, in 1866, was the first Western recipe book to be translated into Chinese. Out of the 271 recipes, 139 are desserts. Considering the resistance of the Chinese language to loanwords, especially phonetic loans, the paper looks at the solutions employed by Crawford to translate the new vocabulary, find out when were the phonetic loans used and how were they transcribed, if it was possible to identify equivalents in Chinese for the new terms, which terms were translated as semantic loans, and which are still in use today.

Provocarea gustului și a minții. Pătrunderea vocabularului de patiserie occidentală în China. Pornind de la prima carte de bucate occidentale publicată în China în 1866, lucrarea de față propune o analiză a transpunerii vocabularului patiseriei occidentale în limba chineză. Deși în momentul publicării cărții, bucătăria chineză era deja extrem de bogată și rafinată, cu un vocabular complex, desertul nu era parte dintr-o masă tradițională și nu exista un termen care să definească acest fel. După înfrângerea Chinei în cele două Războaie ale opiului, prezența tot mai numeroasă a occidentalilor pe teritoriul chinez a făcut ca cererea de bucătari capabili să satisfacă cerințele culinare ale străinilor și numărul restaurantelor care serveau mâncare occidentală să crească, mai ales în orașele cu concesiuni străine, precum Shanghai, unde servitul mesei în restaurante occidentalizate devenise o modă. Prima carte de bucate occidentale în limba chineză, Zao yang fan shu (Rețete occidentale în chineză), a fost tradusă și editată de Martha Foster Crawford, în 1866, publicată la Editura Misiunii Prezbiteriene Americane, din Shanghai. Dintre cele 271 de rețete, 139 sunt deserturi. Luând în considerare rezistența limbii chineze la împrumuturi, mai ales la cele fonetice, lucrarea de față analizează soluțiile folosite de Crawford pentru a reda în chineză vocabularul de patiserie, când și de ce au fost preferate calcurile fonetice, cum au fost ele transcrise, dacă a fost posibilă identificarea unor termeni echivalenți din vocabularul culinar chinez pentru felurile de desert incluse în carte, când s-a folosit calcul semantic și care dintre termenii propuși de autoare mai sunt încă în uz.

Cuvinte-cheie: Zao yang fan shu, traducere, carte de bucate, patiserie, împrumuturi fonetice/semantice

Article history: Received 22 August 2023; Revised 03 January 2024; Accepted 17 January 2024; Available online 27 March 2024; Available print 27 March 2024

LEXIQUES ET CORPUS AU SERVICE DE LA LITTÉRATIE OCÉANIQUE : PROPRIÉTÉS ET RELATIONS LEXICALES DANS LE DOMAINE DE LA FAUNE MARINE

2024-03-27T09:56:11+00:00

Lexicons and Corpora Serving Ocean Literacy: Properties and Lexical Relations in the Field of Marine Fauna. In this article, we present the first steps of the Ocean Literacy project, which aims to promote the creation and processing of a comparable medium-sized specialised corpus (French-Italian) in the field of marine fauna as well as the creation of a lexicographic resource to describe the lexical relations between the terminological units (TUs) of the field in question, using the theoretical framework of Explanatory and Combinatorial Lexicology. After describing the methodological and theoretical choices made when compiling and processing the ZooCor (fr-it) corpus, we will proceed to the analysis of the French term candidates resulting from semi-automatic extraction using TermoStat software. We will then describe the general architecture of the lexicographic resource ZooTerm which is currently under development, and explain, with the help of a terminographical data model and concrete examples, why we chose to use lexical functions to systematically encode the relations between terms associated with the marine fauna domain. Finally, we will discuss the results and the main theoretical issues raised from this exploratory work.

Lexicoane și corpusuri în slujba alfabetizării oceanice: proprietăți și relații lexicale în domeniul faunei marine. În acest articol, prezentăm primele etape ale proiectului Ocean Literacy, care are ca scop promovarea creării și prelucrării unui corpus specializat comparabil de dimensiuni medii (franceză-italiană) în domeniul faunei marine și crearea unei resurse lexicografice pentru a descrie relațiile lexicale dintre unitățile terminologice (UT) din domeniul în cauză, utilizând cadrul teoretic al lexicologiei explicative și combinatorii. După ce vom descrie alegerile metodologice și teoretice făcute la compilarea și prelucrarea corpusului ZooCor (fr-it), vom trece la analiza termenilor francezi candidați rezultați în urma extragerii semiautomate cu ajutorul programului TermoStat. Vom detalia apoi arhitectura generală a resursei lexicografice ZooTerm în curs de dezvoltare și vom explica, cu ajutorul unui model de fișă terminografică și a unor exemple concrete, motivele care ne-au determinat să folosim funcțiile lexicale pentru a codifica în mod sistematic relațiile dintre termenii asociați cu domeniul faunei marine. În cele din urmă, vom discuta rezultatele și principalele probleme teoretice care decurg din această activitate exploratorie.

Cuvinte-cheie: lexicon, corpus, alfabetizare oceanică, faună marină, relații lexicale

Article history: Received 06 October 2023; Revised 15 December 2023; Accepted 31 January 2024; Available online 27 March 2024; Available print 27 March 2024.

EXPLORING FRAMEWORK BIAS: THE CASE OF MINIMALISM VS PARALLEL ARCHITECTURE IN STUDIES ON LANGUAGE EVOLUTION

2024-03-27T10:06:42+00:00

Exploring Framework Bias: The Case of Minimalism Vs Parallel Architecture in Studies on Language Evolution. The present paper explores the issue of framework bias through the analysis of two lines of study concerning language evolution, one framed by the Minimalist program and one by the proposal of Parallel Architecture of language. Framework bias, as proposed in this study, raises the question of the degree to which the theoretical framework chosen for a certain line of research will influence the design of an experiment, the selection of data, and therefore the analysis and final results. The studies presented in this paper tackle the same topic (language evolution) using the same parameters for research (gradual versus saltational evolution; continuation versus exaptation; and unique versus shared property) but reach significantly different conclusions because of their respective theoretical framework.

O explorare a influenței cadrului teoretic asupra rezultatelor cercetării: Programul Minimalist vs Arhitectura paralelă a limbajului în studii despre evoluția limbajului. Lucrarea de față explorează problema bias-ului creat de cadrul teoretic prin analiza a două linii de cercetare asupra evoluției limbajului, una centrată pe programul minimalist, iar cealaltă pe teoria arhitecturii paralele a limbajului. Bias-ul de cadru teoretic, astfel definit în lucrarea de față, ridică problema măsurii în care cadrul teoretic ales pentru o cercetare influențează design-ul unui experiment, alegerea corpusului de analiză, și implicit analiza în sine și rezultatele aferente. Studiile prezentate în această lucrare abordează aceeași temă (evoluția limbajului) folosind aceiași parametri de cercetare (evoluție graduală vs saltațională; continuare vs exaptare; și proprietate unică sau comună) dar ajung la concluzii semnificativ diferite din cauza cadrului teoretic ales de fiecare studiu în parte.

Cuvinte-cheie. bias de cadru teoretic, programul minimalist, arhitectura paralelă, evoluția limbajului

Article history: Received 19 January 2024; Revised 08 February 2024; Accepted 08 March 2024; Available online 27 March 2024; Available print 27 March 2024.