WEIGHT TRAINING IN GYMS AS LEISURE TIME PHYSICAL ACTIVITY: THE PRACTITIONER PROFILE

Authors

  • Remus-Cristian VĂIDĂHĂZAN Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca, Faculty of Physical Education and Sport, Doctoral School. vaidahazan@gmail.com
  • Iacob HANȚIU Babeş-Bolyai University, Cluj-Napoca, Faculty of Physical Education and Sport, Doctoral School. iacobhantiu@gmail.com

Keywords:

fitness, weight training, practitioner fitness profile, leisure.

Abstract

It is gratifying that people of all ages turn to exercise to improve physical fitness components. There is growing evidence that a balanced workout program, including a minimum weight training exercises, sufficient flexibility exercises and enough time for relaxation and recovery, provides long-term benefits (McLatchie, 1993). This type of training, practiced regularly, will reduce the risk of injury and illness (Westcott, 1996). “Currently, RT (resistance training) is a modality of exercise recommended for virtually everyone because it has been shown to enhance health, well-being, and performance in clinical, fitness, and athletic populations” (Ratamess Jr., 2012, p. 9). Objective of the study: The objective of this study was to build a profile for participants in weight training that takes place in gyms of Cluj-Napoca. Methods: The research was conducted from 14 August 2013 to 20 August 2014 in Cluj-Napoca’s weight training gyms. The subjects are practitioners of all gyms where weight training is practised, and where we were granted access. 155 practitioners were interviewed. 47.74% refused participation to our study, and 52.26% accepted permission. For each of the 81 subjects was recorded only one session of training. Conclusions: Participation in weight training is done with appropriate frequency. In terms of exercise duration, for most of practitioners, it exceeds the maximum duration of 60 minutes recommended by the American College of Sports Medicine (American College of Sports Medicine, 1990). The small number of participants that correctly identified the muscles included in their workouts can be a signal for fitness instructors and personal trainers to insist more on the transmission of appropriate information needed to apply the principle of conscious participation. Most of practitioners do not give enough importance to periodization because they insert or exclude exercises after starting their training session. The number of sets chosen for the exercises suggests that almost all of our subjects limit to 3-4 sets for every exercise. In terms of planning the execution speed for repetitions, we found none of the practitioners to work with concept of tempo.

Antrenamentul cu greutăți în sălile de fitness ca activitate fizică de timp liber: profilul practicantului. Este îmbucurător faptul că persoane de toate vârstele apelează la exercițiul fizic pentru îmbunătățirea componentelor fitnessului fizic. Sunt tot mai multe dovezi care atestă faptul că un program de antrenament echilibrat, cu suficiente exerciții de flexibilitate, cu minimum de exerciții specifice antrenamentului cu greutăți și cu timp suficient pentru relaxare și refacere, oferă beneficii pe termen lung (McLatchie, 1993). Acest tip de activitate fizică, practicată cu regularitate, va reduce riscul de accidentare și de îmbolnăvire (Westcott, 1996). „Antrenamentul cu greutăți este recomandat pentru toate categoriile de persoane deoarece s-a dovedit că îmbunătățește sănătatea, starea de bine și performanța” (Ratamess Jr., 2012, p. 9). Obiectivul studiului: Obiectivul acestui studiu a fost construirea profilului practicantului care participă la antrenamentul cu greutăți ce se desfășoară în sălile de fitness din Cluj-Napoca. Subiecți și metode: Cercetarea s-a desfășurat pe perioada unui an, din data de 14 august 2013 până în data de 20 august 2014, în sălile de fitness din Cluj-Napoca. Subiecţii studiului au fost practicanți din toate sălile de fitness în care se efectuează antrenamente cu greutăți și în care ne-a fost acordat accesul, între 4 și 6 practicanți din fiecare sală de fitness. Au fost intervievați 155 de practicanți. 47,74% au refuzat participarea la studiu, 52,26% și-au dat acceptul, iar un practicant nu a folosit exerciții cu greutăți în antrenament în ziua când a fost înregistrat. Concluzii: Participarea la antrenamentul cu greutăți se face cu o frecvență adecvată. Durata antrenamentelor, pentru majoritatea practicanților, depășește durata 20-60 de minute, recomandată de către ACSM (American College of Sports Medicine, 1990). Numărul mic de participanți care au identificat corect grupele musculare poate fi un semnal pentru instructorii și antrenorii de fitness ca să insiste mai mult pe transmiterea informațiilor corespunzătoare pentru aplicarea principiului participării conștiente. Majoritatea practicanților nu acordă suficientă importanță planificării antrenamentului datorită faptului că introduc sau exclud exerciții în ședința de antrenament după începerea antrenamentului. Deoarece foarte mulți practicanți apelează la serviciile instructorilor din sălile de antrenament, este foarte important să avem instructori bine pregătiți în sălile de fitness pentru antrenamentele cu greutăți. Numărul de seturi ales pentru exerciții sugerează că subiecții incluși în cercetare se limitează doar la 3-4 seturi. În ceea ce privește planificarea vitezei de execuție pentru repetări, am constatat la practicanți că nu lucrează cu conceptul de tempo de execuție.

Cuvinte cheie: fitness, antrenament cu greutăți, profil practicant fitness, timp liber.

References

American College of Sports Medicine. (1990). The recommended quantity and quality of exercise for developing and maintaining cardiorespiratory and muscular fitness in healthy adults. Medicine and Science In Sports and Exercise, 22, 265-274.

American College of Sports Medicine. (2009). ACSM’s Guidelines for Exercise Testing and Prescription - Eighth Edition. Statele Unite ale Americii: Lippincott Williams & Wilkins.

Barteck, O. (1998). All around Fitness. Germania: Neue Stalling.

Cabral, S. (2012). A Man’s Guide to Muscle and Strength. Statele Unite ale Americii: Human Kinetics Publishers.

Delavier, F., & Gundill, M. (2012). The Strength Training Anatomy Workout, Volume II. Statele Unite ale Americii: Human Kinetics Publishers.

Humphries, B. (2001, Iulie). Strength training for bone, muscle and hormones. ACSM Fit Society Page, pg. 1-2.

McLatchie, G.R. (1993). Sport and exercise in the prevention and treatment of disease. În G.R. McLatchie, Essentials of Sports Medicine (second edition) (pg. 21-31). Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord: Longman Group UK Limited.

Poliquin, C. (1997). The Poliquin Principles. Canada: Dayton Writers Group.

Ratamess Jr., N. (2012). ACSM’s Foundations of Strength Training and Conditioning. Statele Unite ale Americii: Lippincott Williams & Wilkins.

Weinberg, R.S., & Gould, D. (2006). Foundations of Sport and Exercise Psychology - 4th edition. Statele Unite ale Americii: Human Kinetics Publishers.

Westcott, W. (1996). Building strength and stamina. Statele Unite ale Americii: Human Kinetics Publishers.

Downloads

Published

2015-09-30

How to Cite

VĂIDĂHĂZAN, R.-C., & HANȚIU, I. (2015). WEIGHT TRAINING IN GYMS AS LEISURE TIME PHYSICAL ACTIVITY: THE PRACTITIONER PROFILE. Studia Universitatis Babeș-Bolyai Educatio Artis Gymnasticae, 60(3), 11–25. Retrieved from http://193.231.18.162/index.php/subbeducatio/article/view/4761

Issue

Section

Articles

Most read articles by the same author(s)

1 2 3 > >>