TOPOGRAPHICAL PROMINENCE OF THE PEAKS FROM FĂGĂRAȘ MOUNTAINS (ROMANIA) WITH RELEVANCE TO THE MOUNTAIN ACTIVITIES. METHODOLOGICAL AND PRACTICAL ASPECTS

Abstract

The peaks of the mountains have aroused the interest of people since ancient times. The route to get there, the difficulty of climbing, the view that was visible to the eyes there were challenges for everyone. And these turmoils, generated, over time, a special activity that targeted the mountain tops, mountaineering. From the moment Mont Blanc was conquered (Balmat, Paccard, 1786), then Everest (Hillary, Tenzing, 1953), mountain lovers are constantly looking to reach the peaks, to get drunk with ephemeral success, and become conquerors of useless (Terray, 1961). But the peaks, in addition to being bastions that need to be attacked, are also distinguished by geomorphometric approaches, and one of these approaches is the prominence, a parameter that represents the level difference by which a peak jumps over its base from the surrounding regions. Therefore, the higher this jump, the more important the tip is for mountaineers, and the more it should be included in the list. In this context, this paper aims to analyze and establish the prominence of the peaks of the most coveted mountain massif in the Romanian Carpathians, namely Făgăraș Mountains, highlighting a practical side of the problem, materialized by the methodological approach included in the research.

REZUMAT. Proeminența topografică a vârfurilor din Munții Făgărașului (România), cu relevanță pentru activitățile agrementale montane. Aspecte practice și metodologice. Vârfurile munților au stârnit interesul oamenilor din cele mai vechi timpuri. Drumul până acolo, dificultatea de a urca, priveliștea care se dezvăluia ochilor de acolo, erau provocări pentru oricine. Și aceste frământări, au generat, peste timp, o activitate aparte care viza vârfurile munților, muntenăria. Din momentul în care a fost cucerit Mont Blancul (Balmat, Paccard, 1786), apoi Everestul (Hillary, Tenzing, 1953), iubitorii muntelui își doresc neîncetat să ajungă pe vârfuri, pentru a se îmbăta cu un succes efemer și a deveni cuceritori ai inutilului (Lionel Terray, 1961). Dar vârfurile, pe lângă faptul că sunt bastioane care trebuie asaltate, se disting și prin abordări geomorfometrice, iar una dintre aceste abordări este proeminența, parametru care reprezintă diferența de nivel prin care un vârf saltă peste baza sa față de regiunile înconjurătoare. Prin urmare, cu cât acest salt este mai mare, cu atât vârful este mai important pentru muntenari și cu atât mai mult trebuie inclus în palmares. În acest context, lucrarea de față își propune să analizeze și să stabilească proeminența vârfurilor din cel mai râvnit masiv montan din Carpații Românești, respectiv Munții Făgărașului, scoțând în evidență și o latură practică a problemei, materializată prin demersul metodologic inclus în cercetare.

Cuvinte-cheie: proeminență montană, înșeuare-cheie, dominanță orometrică, turism montan.