SCRIPTURE-TRADITION-CHURCH IN ORTHODOXY AND PROTESTANTISM / SCRIPTURĂ-TRADIŢIE-BISERICĂ ÎN ORTODOXIE ŞI PROTESTANTISM

Abstract

The St. Scripture and St. Tradition have the same value and authority, they are two forms of communicating the revealed truth, inseparable, complementary. In essence, the content of the St. Scripture and of the St. Traditions is identical, so the St. Tradition cannot be placed in opposition to Scripture, unless its being is altered. Between Scripture, Tradition and the Church there is no relation of super-ordination or subordination, but coordination. The way of understanding the Scripture-Tradition ratio by the confessions is reflected in their ecclesiological and soteriological conception. Due to an underestimation of St. Traditions, the lack of an authentic interpretation of the Scripture led inevitably to a misconception about salvation and the Church. The protestants maximize the Scripture, which is the norma normas and minimizes Church, rejecting any extra-biblical authority.

Modul de înțelegere a raportului Scriptură-Tradiție de către confesiuni se repercutează în concepția lor eclesiologică și soteriologică. Lipsa unei interpretări autentice a Scripturii, datorită subestimării Sf. Tradiții conduce inevitabil la o concepție greșită despre mântuire și despre Biserică. Protestanții maximalizează Scriptura, care este norma normas și mini­malizează Biserica, respingând orice autoritate extra-biblică. Potrivit învățăturii ortodoxe, Sf. Scriptură și Sf. Tradiție au aceeași valoare și autoritate, sunt două forme de comunicare a adevărului revelat, inseparabile, complementare. În esență, conținutul Sf. Scripturi și a Sf. Tradiții este identic, așadar Sf. Tradiție nu poate fi pusă în opoziție cu Scriptura, numai dacă i se alterează ființa. Între Scriptură, Tradiție și Biserică nu este un raport de supraordonare sau subordonare, ci de coordonare.