SWIMMING AS A LEISURE PHYSICAL ACTIVITY DURING THE 2020-2021 PANDEMIC COVID-19 IN CLUJ-NAPOCA

Authors

  • Iulia JULEAN University of Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, student of Faculty of Physical Education and Sport, Romania *Corresponding author: julean.iulia@gmail.com
  • Remus VĂIDĂHĂZAN University of Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, Faculty of Psychology and Science of Education, Romania

DOI:

https://doi.org/10.24193/subbeag.66(2).18

Keywords:

Covid-19, swimming, training, methods, management, physical activity, leisure.

Abstract

The Covid-19 pandemic has had a negative impact on the global community, leading to restrictive measures in all areas of activity, including sports. Starting with March 2020, most physical activities have ceased, due to the establishment of the state of emergency in Romania. Swimmers were restricted from accessing their main training facilities and were no longer allowed access to the pools. After a more sedentary period, in which each of us tried to adapt to the existing situation, the need to be involved in sports, the need for movement, and the need for socialization was growing. Thus, the instructors tried to find out alternatives to continue athletes training, so they do not completely lose their physical fitness. Some managed to continue their training in the water, at other pools, others organized workouts outside the pool, maintaining their physical condition at an optimal level. In fewer cases, coaches continued training with athletes online. The purpose of this study was to discover the training strategies applied by swimming coaches during the pandemic, during the State of emergency and the Alert state, in Cluj-Napoca. The results of our study can be used, in the future, by students, teachers and instructors to better reorganize their physical activities, especially swimming, when a special situation arises again.

REZUMAT. Înotul ca activitate fizică de timp liber în perioada pandemiei de Covid-19, în Cluj-Napoca, pe durata anilor 2020-2021. Pandemia Covid-19 a avut un impact negativ asupra comunității la nivel global, ducând la impunerea unor măsuri restrictive în toate domeniile de activitate, inclusiv în sport. Începând cu luna martie 2020, majoritatea activităților sportive au încetat, instaurându-se starea de urgență pe teritoriul României. Înotătorilor le-a fost restricționat accesul la principala lor modalitate de antrenament, deoarece nu a mai fost permis accesul la bazin. După o perioadă mai sedentară, în care fiecare dintre noi am încercat să ne adaptăm situației existente, nevoia de a face sport, nevoia de mișcare, nevoia de socializare creșteau. Astfel, instructorii au încercat să găsească alternative pentru a continua antrenamentele înotătorilor, pentru ca aceștia să nu-și piardă complet condiția fizică. Unii au reușit să își continue antrenamentele în apă, la alte bazine, alții au organizat serii de antrenamente pe uscat, menținându-și condiția fizică la un nivel optim. În puține cazuri, antrenorii au continuat antrenamentele cu sportivii chiar și în mediul online. Scopul acestui studiu a constat în descoperirea strategiilor de antrenament aplicate de antrenorii/instructorii de înot în timpul pandemiei, atât în timpul stării de urgență cât și în timpul stării de alertă, în Cluj-Napoca. Rezultatele studiului nostru pot fi folosite, în viitor, de studenți, profesori, instructori și antrenori pentru a se informa în legătură cu modalitatea de reorganizare a activităților sportive, în special a înotului, când o situație deosebită apare din nou.

Cuvinte cheie: Covid-19, înot, antrenament, metode, gestionarea activității, activitate fizică, timp liber.

References

Bateman, M., & Jones, G. (2019). Strategies for Maintaining the Coach–Analyst Relationship Within Professional Football Utilizing the COMPASS Model: The Performance Analyst’s Perspective. Frontiers in Psychology, 10, 2064. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2019.02064.

Bompa, T.O. (2001). Periodizarea: Teoria si metodologia antrenamentului. Ex Ponto.

Ceontea, D.S. (2010). Suport de curs - Măiestrie sportivă - Aprofundare, Anul III, Semestrul 5. Cluj-Napoca: Universitatea Babeş-Bolyai, Centrul de formare continuă şi învăţământ la distanţă.

Coronavirus disease (COVID-19) – World Health Organization. Who.int. (2021). Retrieved 22 May 2021, from https://www.who.int/emergencies/diseases/novel-coronavirus-2019.

Dragnea, A., Bota, A., Stănescu, M., Teodorescu, S., Șerbănoiu, S., & Virgil, T. (2006). Educație Fizică și Sport- Teorie și Didactică. FEST.

Haddad, M., Abbes, Z., Mujika, I., & Chamari, K. (2021). Impact of COVID-19 on Swimming Training: Practical Recommendations during Home Confinement/ Isolation. International Journal of Environmental Research and Public Health, 18(9), 4767. https://doi.org/10.3390/ijerph18094767.

Mujika, Iñigo; Padilla, Sabino (2001). Cardiorespiratory and metabolic characteristics of detraining in humans, Medicine and Science in Sports and Exercise:33(3), p 413-421.

Pavlović, R., Tošić, J., Idrizović, K., Raković, A., & Mihajlović, I. (2015). The engagement of schoolchildren in extracurricular sports activities. https://doi.org/10.13140/RG.2.1.1335.9529

Pop, H.N. (2014). Nataţie–Însuşirea procedeelor tehnice- suport de curs.Cluj-Napoca Universitatea Babeş-Bolyai, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport.

Riewald, S.A., & Rodeo, S. (Ed.). (2015). Science of swimming faster. Human Kinetics.

Vasile, L. (2007). Înot pentru sănătate. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică.

Yeo, T.J. (2020). Sport and exercise during and beyond the COVID-19 pandemic. European Journal of Preventive Cardiology, 27(12), 1239–1241. https://doi.org/10.1177/2047487320933260.

Downloads

Published

2021-06-30

How to Cite

JULEAN, I., & VĂIDĂHĂZAN, R. (2021). SWIMMING AS A LEISURE PHYSICAL ACTIVITY DURING THE 2020-2021 PANDEMIC COVID-19 IN CLUJ-NAPOCA. Studia Universitatis Babeș-Bolyai Educatio Artis Gymnasticae, 66(2), 93–102. https://doi.org/10.24193/subbeag.66(2).18

Issue

Section

Articles

Most read articles by the same author(s)