EREDITATE ȘI SUCCESIUNE ÎN FENOMENUL BALNEAR ROMÂNESC. SÂNGEORZ-BĂI ȘI SITUAȚIA PREZENTĂ A UNUI PATRIMONIU NEGLIJAT
DOI:
https://doi.org/10.24193/subbhistart.2019.07Keywords:
spa town heritage; heredity; succession; leisure culture; cultural tourism.Abstract
Heredity and succession in the Romanian spa phenomenon. Sângeorz-Băi and the present-day situation of a neglected heritage. Romania’s spa phenomenon represents quite a cultural conundrum. The understanding of the country’s travel heritage is rather limited, with only its historical, Belle Époque manifestation being generally regarded as a generator of heredity, at the expense of its socialist counterpart, which succeeded it in both time and space. A case can certainly be made that although the vocabulary of the two embodiments’ principles sometimes differs, the grammar behind their lexicon remains fairly similar. The present paper argues that the path taken by the totalitarian regime’s expression of leisure can be regarded as a complementary contributor to the cultural value of the field, considering the two simply as opposites only serving to diminish their cumulative legacy. In this regard, Sângeorz-Băi, a small town in the northern county of Bistrița-Năsăud will serve as an exponent of the various perks and misadventures that these particular urban entities have faced. Investigating the subject will not be an easy task, seeing that the entire literature on spa towns is rather augmented by personal views and subjective writings, therefore the entire discourse’s foundation will be aiming at dissecting the psychologies behind the words of the sources and trying to unfold their meaning. The article’s mission becomes that of excavating the picturesque and entangled past of Romania’s spa towns, by reading their becoming as a story that needs to be exposed to current day possible visitors, through a new lens - that of cultural tourism, with the present-day architectural and cultural juxtaposition of the spa phenomenon’s occurrences being highlighted not as an end, but as a starting point.
References
Alexi, Dr. Artemiu Publiu, Die St.-Georger Säuerlinge im Nordosten Siebenbürgens und die Flora auf dem Gebiete derselben, Druck Von Josef Drotleff, Hermannstadt 1892.
Assoun, Paul-Laurent, „L’«effet Baedeker» : note psychanalytique sur la catégorie de guide de tourisme”, în In Situ, nr. 15, 2011, http://journals.openedition.org/insitu/582 (10 decembrie 2019).
Blackbourn, David, „Fashionable Spa Towns in Nineteenth-century Europe”, în Water, Leisure and Culture, European Historical Perspectives, Susan Anderson C. and, Bruce H. Tabb (eds.), Berg, Oxford 2002.
Dragomir, Savu, Rădulescu, Jean, „Noi complexe sanatoriale în stațiunile balneoclima-terice”, în Revista Arhitectura, nr. 1, 1969.
Férérol, Marie-Eve, „Lust, tranquillity and sensuality in French spa towns in the heyday of balneotherapy (the belle époque and the roaring twenties)”, în Via, nr. 11-12, 2017, http://journals.openedition.org/viatourism/1763 (10 decembrie 2019).
Galliou, Patrick, „Conclusion”, în Spas in Britain and in France in the Eighteenth and Nineteenth Centuries, Annick Cossic, Patrick Galliou (eds.), Cambridge Schollars Press, Newcastle 2006.
Galliou, Patrick, „Water, Water Everywhere... Water, Ailing Bodies and the Gods in Roman Gaul and Britain”, în Spas in Britain and in France in the Eighteenth and Nineteenth Centuries, Annick Cossic, Patrick Galliou (eds.), Cambridge Schollars Press, Newcastle 2006.
Gravari-Barbas, Maria, Jean-François Staszak and Nelson Graburn, „The eroticization of tourist destinations. Spaces, actors and imaginaries”, în Via, nr. 11-12, 2017, http://journals.openedition.org/viatourism/1830 (10 decembrie 2019).
Guadet, Julien, Éléments e Théorie de l’Architecture, Paris 1905, tome III.
Hajdu, Ada, Arhitectura de vilegiatură în România Modernă, Teza de doctorat, Universitatea de Arte Bucureşti, Facultatea de Istoria Artei, Secţia de Istoria şi Teoria Artei, București 2012.
Jazé-Charvolin, Marie-Reine, „Les stations thermales : de l’abandon à la renaissance. Une brève histoire du thermalisme en France depuis l’Antiquité”, în In Situ , nr.24, 2014, http://journals.openedition.org/insitu/11123 (10 decembrie 2019).
Kovacs, Ferenc, Stațiuni Balneare pe drumul sării în Transilvania începând cu secolul al XIX-lea până la începutul celui de-al Doilea Război Mondial, Teza de doctorat, Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, București 2017.
Lăzărescu, Cezar, Construcții hoteliere, Editura Tehnică, București 1971.
Lăzărescu, Cezar „Probleme actuale ale construcției de hoteluri în țara noastră”, în Revista Arhitectura, nr. 5, 1966.
MacCannell, Dean, The Tourist: A New Theory of the Leisure Class, University of California Press, Berkeley 1999.
Mignot, Claude, „La villégiature retrouvée, nouvelles avancées et perspectives de la recherche (2004-2014)”, în In Situ, nr.24, 2014, URL : http://journals.openedition.org/insitu/11197 (10 decembrie 2019).
Mitrea, Vasile, „Observații privind unele noi hoteluri”, în Revista Arhitectura, nr. 4, 1975, p. 11.
Negrea, Porfir, „Să îmbogățim necontenit experiența noastră în construcții de hoteluri!”, în Revista Arhitectura, nr. 1, 1969.
Pruncu, Nicolae, „Creația arhitecturală și tehnologia hotelieră și turistică”, în Revista Arhitectura, nr. 1, 1969.
Radu Ionescu, Ștefan, „Relieful construit să amplifice expresivitatea reliefului natural”, în Revista Arhitectura, nr. 1, 1969.
Rauch, André, „Le voyageur et le touriste“, în In Situ, nr. 15, 2011, http://journals.openedition.org/insitu/533 (10 decembrie 2019).
Roncayolo, Marcel, „Les guides comme corpus de la connaissance urbaine”, In Situ , nr. 11, 2011, http://journals.openedition.org/insitu/559 (10 decembrie 2019).
Schipor, Ioana „Complex sanatorial cu 600 de paturi la Sîngiorz-Băi”, în Revista Arhitectura, nr.3, 1969.
Sohorca, Iustin, Povestea Comunei Sîngeorz-Băi, Cercul Plaiuri Năsăudene și Bistrițene, Cluj-Napoca 1986.
Staiff, Russel, Bushell, Robyn, Watson, Steve, “Introduction – place, encounter, engagement”, în Heritage and Tourism. Place, encounter engagement, Russel Staiff, Robyn Bushell, Steve Watson (eds.), Routledge New York 2013.
Stancu, Mircea, „Unele probleme în discuție”, în Revista Arhitectura, nr. 1, 1969.
Steward, Jill, “Representations of Spa Culture in the Nineteenth-Century British Media: Publicity, the Press and the Villes d’Eaux (1800-1914)”, Spas in Britain and in France in the Eighteenth and Nineteenth Centuries, Annick Cossic, Patrick Galliou (eds.), Cambridge Schollars Press, Newcastle 2006.
Steward, Jill, “The Culture of the Water Cure in Nineteenth-century Austria 1800-1914”, în Water, Leisure and Culture, European Historical Perspectives, Susan Anderson C., Bruce H. Tabb (eds.), Berg, Oxford 2002.
Șerban, Ignace, „Realizarea investiției specifice în construcția de hoteluri”, în Revista Arhitectura, nr. 5, 1966.
Toulier, Bernard, „Les réseaux de la villégiature en France”, în In Situ, nr. 4, 2004, http://journals.openedition.org/insitu/1348 (10 decembrie 2019).
Trișcu, Aurelian „Arhitectura și valoarea peisajului”, în Revista Arhitectura, nr. 1, 1969.
Vlașin, Cornelia-Nicoleta, Istoricul Fondurilor Grănicerești 1851-1947, Teza de doctorat, Academia Română Institutul de Istorie „George Barițiu”, Cluj Napoca 2014.
Voinea, Alexandra, Baran, Dana, „O incursiune în istoria întreținerii sănătății prin apă în România”, în Jurnal Medical Brașovean, Brașov 2008.
Walton, John K., „Spa and Seaside Culture in the Age of the Railway: Britain and France Compared”, în Spas in Britain and in France in the Eighteenth and Nineteenth Centuries, Annick Cossic, Patrick Galliou (eds.), Cambridge Schollars Press, Newcastle 2006.
Watson, Steve, „Country matters: The rural-historic as an authorised heritage discourse in England”, în Heritage and Tourism. Place, encounter engagement, Russel Staiff, Robyn Bushell, Steve Watson (eds.), Routledge New York 2013.
Wright, Patrick, On living in an old Country.The national past in contemporary Britain, Oxford University Press, New York 2009.
ALTE SURSE:
Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud, fond „Administrația Fondurilor Grănicerești Năsăudene”.
Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud, fond „Comitetul provizoriu al Județului Năsăud”.
Arhivele Naționale Bistrița-Năsăud, fond „Societatea Hebe 1882-1939”.
Baia din Sângeorgiul-român – „HEBE”, Tipografia “Minerva” s.a., Bistrița 1924.
Băi minerale climatice în Sîngeorzul-Român (Oláhszentgyörgy), Tipografia G. Matheiu, Bistrița, f.d.
Fișă de orientare în interiorul stațiunii, Tipografia G. Matheiu, Bistrița 1914.
HEBE – Băi minerale climatice în Sângeorzul-Român (Oláhszentgyörgy), prospect ilustrat, Tipografia G. Matheiu, Bistrița, f.d.
„HEBE” Sângeorz-Băi (Județul Năsăud), Stațiune balneoclimatică cu izvoare minerale cloruro-sodice radioactive, Tipografia G.Zikeli, Bistrița, f.d.
Imagini din Sângeorz-Băi, Televiziunea Română 1972.
Invitare Serata teatrală muzicală, Tipografia G. Matheiu, Bistrița 1914.
Legea nr. 363 din 30 decembrie 1947 pentru constituirea Statului Român în Republica Populară Română.
Pentru orientare [fișă de orientare a turiștilor în stațiune], Tipografia G. Matheiu, Bistrița, 6, 1914.
Sănătate pentru fiecare, stațiunile de odihnă și tratament balnear, Uniunea Generală a Sindicatelor din România, Consiliul Central, Comisia pentru Activitate Balneo-Climatică, Arta Grafică, București 1979.
Downloads
Published
How to Cite
Issue
Section
License
Copyright (c) 2019 Studia Universitatis Babeș-Bolyai Historia Artium
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License.