MAHMUD II E L’USO PROPAGANDISTICO DELLA PROPRIA IMMAGINE. IL CASO DELLA MINIATURA DI TORINO

Consuelo Emilj MALARA

doi:10.24193/subbhistart.2022.05

Authors

Consuelo Emilj MALARA Hacettepe Üniversitesi, Turkey, emily.malara46@gmail.com

DOI:

https://doi.org/10.24193/subbhistart.2022.05

Keywords:

Mahmud II, Luigi Gobbi, ritratto miniato, Ottoman Empire, Sardinia Kingdom

Abstract

Mahmud II and the Propagandistic Use of His Own Image. The Case of the Torrino Miniature. The article, through the analysis of miniature depict Mahmud II by Luigi Gobbi, wants to demonstrate the political use by the Ottoman Sultan of his image in the form of a portrait. Assuming that the reforms promoted by Mahmud II marked a turning point in Ottoman society and that the consensus of the elites was essential for their implementation, this contribution aimed to shed light on how Mahmud II used his image to convey his reform program and achieve international consensus. Careful use of portrait combined with the formation of a modern diplomatic corps is the two points from which starts this reflection for an interpretative analysis of the Sultan’s miniature not only from a historical-artistic point of view but also of its diplomatic value. The miniature portrait thus becomes a historic testimony of the diplomatic relations between the Kingdom of Sardinia and the Ottoman Empire during Tanzimat.

REZUMAT. Mahmud II și folosirea propagandistică a propriei imagini. Cazul miniaturii de la Torino. Luând drept studiu de caz miniatura lui Mahmud al II-lea realizată de Luigi Gobbi articolul vrea să demonstreze utilizarea politică de către Sultanul otoman a propriei imagini. Plecând de la presupunerea că reformele promovate de Mahmud al II-lea au marcat o întorsătură în societatea otomană și că pentru aplicarea lor a fost fundamental mai cu seamă consensul elitelor, în această contribuție vom încerca să arătăm cum Mahmud al II-lea a folosit propria imagine pentru a răspândi programul său de guvernare și pentru a obține consens și la nivel internațional. O folosire atentă a imaginilor alături de constituirea unui corp diplomatic modern sunt cele două puncte de la care pornește această reflecție pentru o analiză interpretativă a miniaturii din Torino a Sultanului nu doar din punct de vedere istorico-artistic dar și al valorii sale diplomatice. Procedând astfel portretul miniaturizat devine mărturie istorică a relațiilor diplomatice ale Regatului Sardiniei și a Imperiului Otoman în timpul reformelor Tanzimat.

Cuvinte cheie: Mahmud al II-lea, Luigi Gobbi, portret în miniatură, Imperiul otoman, Regatul Sardiniei

References

Documenti d’Archivio

BOA- A.}DVN.MHM. 33-70-01 (Evâhir-i Muharrem, tra il 20 e il 30, anno1278)

BOA- A.}DVN.MHM. 34-39-01 (Evahir-i rebul evvel, anno1278)

MAE- Ministero degli Affari Esteri Regno di Sardegna (Moscati I), Busta 142-Personale del Ministero Incartamenti, Luigi Gobbi, 1857.

Fonti Secondarie

Akyıldız, Ali. Osmanlı Bürokrasisi ve Modernleşme. 2nd ed. Istanbul: İletişim Yayınları, 2006.

Albrecht-Carrié. A Diplomatic History of Europe since the Congress of Vienna. London: Methuen & Co Ltd, 1970.

Bağcı Serpil, Filiz Çağman, Günsel Renda, Zeren Tanındı. Ottoman painting. Trans. by E. Yazar, second ed., Ankara: Republic of Turkey Ministry of Culture and Tourism General Directorate of Libraries and Publication, 2006.

Banti, Alberto Mario. Il Risorgimento Italiano.Roma-Bari:Editori Laterza, 2004

Baratta, Antonio. Costantinopoli nel 1831 ossia notizie esatte e recentissime intorno a questa capitale ed agli usi e costumi de’ suoi abitanti. Genova: Tipografia Pellas,1831.

Berkes, Niyazi. The Development of Secularism in Turkey. Montreal: McGill University Press, 1964.

Beyidilli, Kemal. ‘‘Osmanlı ve Avrupa Devletleri arasinda Ittifâklar ve Siyâsî Ahlâk (1790-1856)’’. In Çağdaş Türk Diplomasisi: 200 yıllık süreç, ed. by İsmail Soysal, 35-43. Ankara: Türk Tarih Kurumu, 1999.

Burke, Peter. Eyewitnessing: The Uses of Images as Historical Evidence. London: Reaktion Books, 2001.

Calosso, Giovanni Timoteo. Mémoires d’un vieux soldat. Nice: Imprimerie Société Typographique, 1857.

Cassetti, Maurizio. Rapporti tra il Regno di Sardegna e la Porta Ottomana (1815-1825). Torino: Tipografia A.G.A.T, 2015.

Chitty Naren, Li Ji, Craig Hayden ed. The Routledge handbook of Soft Power. London/ New York: Routledge, 2017.

Costanza, Maurizio. ‘‘Antonio Baratta e Giovanni Timoteo Calosso: due sudditi ‘Sardi’ nella Costantinopoli di Mahmud II”, Oriente Moderno 85, n.1 (2005): 37-55.

Costanza, Maurizio. La Mezzaluna sul filo:La riforma ottomana di Mahmȗd II (1808-1838), Venezia: Marcianus Press, 2010.

De Leone, Enrico. L’impero Ottomano nel primo periodo delle riforme(Tanzȋmât) secondo fonti italiane. Milano: A. Giuffrè Editore, 1967.

Demir, Vedat. ʺHistorical Perspective: Ottomans and the Republican Era.ʺ In Turkey’s Public Diplomacy, edited by Çevik Senem and Philip Seib, 43-65. New York: Palgrave, 2015.

Eryilma, Bilal. Tanzimat ve Yönetimde Modernleşme. 3rd ed. Ankara: İşaret yayınları, 2010.

Findley, Carter V. Bureaucratic reform in the Ottoman Empire. The Sublime Porte, 1789-1922. Princeton: Princeton University Press, 1980.

Giddens, Anthony. Modernity and Self-Identity: Self and Society in the Late Modern Age. Cambridge: Polity Press, 1991.

Hurewitz, Jacob Coleman. “Ottoman Diplomacy and the European State System.” Middle East Journal 15, no. 2 (1961): 141–52.

Imparatorluktan Portreler. Suna ve Inan Kıraç Vakfı Koleksyonu’ndan seçilmiş yapıtlarla 18. Yüzyıldan 20. YüzyılaOsmanlı Dünyası ve Osmanlılar, Pera Müzesi Yayını, İstanbul, 2005.

Karal, Enver Ziya. Osmanlı Tarihi:Nizam-I Cedid ve Tanzimat devirleri (1789-1856). 5 cilt, 9.baskı, Ankara: Türk Tarihi Kurumu, 2011.

Kunt Metin, Sina Akşin, Suraya Faroqhi and Ayla Ödekan. Türkiye Tarihi 3. Osmanlı Devleti 1600-1908. 6th ed., Istanbul: CEM Yatınevi, 2000.

Lemmi, Francesco. Carlo Felice:1765-1831. Torino: G.B. Paravia, 1931.

Marini, Giuseppe Luigi ed. Dizionario dei pittori piemontesi dell’Ottocento. Torino: Adarte s.r.l., 2013.

Merlotti, Andrea. “I Savoia: una dinastia europea in Italia”. In I Savoia. I secoli d’oro di una dinastia europea, ed. by W. Barberis, 88-133. Torino: Einaudi, 2007.

Mitchell, Thomas W.J. Art and the Public Sphere. Chicago: University of Chicago Press, 1992.

Nye, Joseph S. Jr. Soft Power. The means to success in the world politics. New York: Public Affairs, 2004.

Noradounghian, Gabriel Effendi. Recueil d'actes internationaux de l’Empire Ottoman : firmans, bérats, lettres patentes et autres documents relatifs au droit public extérieur de la Turquie, Vol.1, 1789-1856. Paris: Librairie Cotillon, 1900.

Ozavci, Ozan. Dangerous Gift. Imperialism, Security, and Civil War in the Levant, 1798- 1864. Oxford: Oxford University Press, 2021.

Öztuna, Yılmaz. İkinci Mahmud. Ankara: Kültür Bakanlığı Yayınları, 1989.

Renda, Günsel. The Ottoman Empire and Europe: cultural encounters. Manchester: Foundation for Science Technology and Civilization, 2006.

Rich, Norman. Great Power Diplomacy 1814- 1914. McGraw-Hill, Inc., 1992.

Sander, Oral. Anka’nın yükselişi ve düşüşü. Osmanlı Diploması tarihi üzerine bir deneme. 3rd ed., Ankara: Imge Kitabevi Yayınları, 2004.

Sardar, Marika. “The Later Ottomans and the Impact of Europe.” In Heilbrunn Timeline of Art History. New York: The Metropolitan Museum of Art, 2000- http://www.metmuseum.org/toah/hd/otto3/hd_otto3.htm (October 2004)

Sandri-Giachino Roberto, Gustavo Mola di Nomaglio. “La legazione sarda presso la Sublime Porta dal 1815 al 1849”. In italiani di Istanbul: Figure, comunità e istituzioni dalle Riforme alla Repubblica 1839-1923, ed. by A. De Gasperi, R. Ferrazza, 297-323. Torino: Edizioni della Fondazione Giovanni Agnelli, 2007.

Sakaoğlu, Necded. Bu Mülkün Sultanları:36 Osmanlı Padişahı, 12 ed., İstanbul: Oğlak Yayıncılık ve Reklamcılık Ltd. Şti, 2015.

Slade, Adolphus. Records of travels in Turkey, Greece & c. and of a cruise in the Black Sea with the Capitan Pasha, in the year 1829, 1830, and 1831. Vol II, second ed., London: Saunders and Otley, 1833.

Sertoğlu, Midhat. Mufassal Osmalı Tarihi:resimli-haritalı,V.cilt, Ankara: Türk Tarihi Kurumu, 2001.

Sönmez, Zeki. Türk-İtalyan Siyaset ve Sanat ilişkileri. İstanbul: Bağlam Yayıncılık, 2006.

Tuncer, Baykara. “II. Mahmud ve resim”. Bedrettin Cömert’e Armağan, Beşeri Bilimler Dergisi, (1980): 503-515.

Terndrup, Alison Page. The Sultan’s Gaze: Power and Ceremony in the Imperial Portraiture Campaign of Ottoman Sultan Mahmud II (r. 1808–1839), unpublished dissertation, Boston: Boston University Graduate School of Arts and Sciences, 2021.

Turan, Namık Sinan. İmparatorluk ve Diplomasi: Osmanlı diplomasisinin izinde, 2.baskı, İstanbul: İstanbul Bilgi Üniversitesi Yayınları, 2015.

Türk, Emine. “Il contributo degli esuli italiani alla modernizzazione dello stato Ottomano”. In İtaliani di İstanbul: Figure, comunità e istituzioni dalle Riforme alla Repubblica 1839-1923, ed. by A. De Gasperi, R. Ferrazza, 287-294. Torino: Edizioni della Fondazione Giovanni Agnelli, 2007.

Walsh, Robert. A residence at Constantinople, during a period including the commencement progress and termination of the Greek and Turkish revolution, vol. I, II ed., London: Richard Bentley, 1838.

Yeşil, Fatih. ‘‘The Transformation of the Ottoman Diplomatic Mind: The Emergence of Licensed Espionage”, in Wiener Zeitschrift für die Kunde des Morgenlandes, Vol. 101 (2011): 467-479.