The Image of Mihai Viteazul in 19th-Century Romanian Paintings

Authors

  • Sergiu-Marius MAN School for Population Studies and the History of Minorities, Faculty of History and Philosophy, Babeș-Bolyai University, Cluj-Napoca, Romania. Email: sergiu.man@ubbcluj.ro.

DOI:

https://doi.org/10.24193/subbhistart.2023.04

Keywords:

painting, portraiture, Romanian artist, Mihai Viteazul, 19th century.

Abstract

The Image of Mihai Viteazul in 19th-century Romanian Painting. The Romanian artistic movement of the 19th-century assisted the political endeavor of national legitimization by establishing the Romanian identity, in its various forms, through art. By adapting the example of their neoclassical and romantic counterparts they depicted various patriotic symbols on their canvases in order to appeal both to the population, from a visual standpoint, and their inherent political cause: obtaining independence and unifying the historical Romanian provinces. Such unity was first achieved by the historical figure of Mihai Viteazul, a Wallachian prince of the late 16th century. As a consequence, his figure became one of the main motifs illustrated in the art of the time, being closely tied to the concept of Romanian historic identity. The artists underwent a process of research in order to represent and bring forward a faithful image of the ruler, and some of his greatest achievements. Both historical and literary sources were approached, resulting in a diverse body of paintings, which will be discussed in the present article. The research aims to establish the sources on which the various artworks were based, the accuracy of the represented message with respect to the historical background of the ruler as well as the various stylistic approaches of the artists in question.

References

Aaron, Florian. Mihaié II Bravulé: biografia şi caracteristica lui. Trase din istoria Ţării Româneşti. București: Tipografia Colegiului Național, 1858.

Alexianu, Alexandru. Mode și veșminte din trecut. Vol. 1. București: Meridiane, 1971.

Bălcescu, Nicolae. Românii supt Mihai-Voievod Viteazul. 2nd ed. București: Meridiane, 1982.

Bolintineanu, Dimitrie. Viața lui Mihai Viteazul făcută pe înțelegerea poporului. București: Librăria Socescu, 1870.

Bolintineanu, Dimitrie. Legende istorice. București: Litera, 2018.

Ciucă, Valentin. Pe urmele lui Nicolae Grigorescu. București: Editura Sport-Turism, 1987.

Claus, Peter, and John Marriott. History. An introduction of theory, method and practice. London: Routledge, 2017.

Cosma, Gheorghe. Pictura istorică românească. București: Meridiane, 1986.

Dogaru, Maria. “Tricolorul și cocardele în contextul luptei revoluționarilor pașoptiști.” Revista de Istorie, 31, no. 5 (May 1978): 861–869.

Emerling, Jae. Theory for Art History. London: Routledge, 2019.

Florea, Vasile. Theodor Aman. București: Meridiane, 1965.

Florea, Vasile. “Pictura românească în secolul al XIX-lea.” In Vasile Drăguț, Pictura românească în imagini: 1111 reproduceri, 105–169. București: Meridiane, 1970.

Florea, Vasile. Arta românească. De la origini până în prezent. București: Litera, 2017.

Fotino, Dionisie. Istoria generală a Daciei sau a Transilvaniei, Țerei Muntenesci și a Moldovei. Vol. 2. București: Imprimeria naţională a lui Iosef Romanov et Companie, 1859.

Frunzetti, Ion. Arta românească în secolul al XIX-lea. București: Meridiane, 1991.

Hobsbawm, Eric. Națiuni și naționalism din 1780 până în prezent. Program, mit, realitate. Chișinău: Arc, 1997.

Ionescu, Adrian-Silvan. Artă și document. Arta documentaristă în România secolului al XIX-lea. București: Meridiane, 1990.

Ionescu, Adrian-Silvan. “Modernitatea lui Aman.” Studii și cercetări de Istoria Artei, no. 45 (2011): 97–139.

Neculce, Ion. Letopisețul Țării Moldovei. București: Litera, 2001.

Nicoară, Simona. Mitologiile revoluției pașoptiste românești. Istorie și imaginar. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană, 1999.

Nicoară, Simona. Națiunea modernă. Mituri, simboluri, ideologii. Cluj-Napoca: Accent, 2002.

Niculescu, Remus. “Constantin Lecca în Italia. După un jurnal de călătorie inedit.” Studii și cercetări de Istoria Artei 49, (2015): 85–122.

Oprescu, George. Pictura românească în secolul al XIX-lea. București: Meridiane, 1984.

Panaitescu, Petre. Mihai Viteazul. București: Corint, 2002.

Papazoglu, Dimitrie. Istoria fondării orașului București. Istoria începutului orașului București. Călăuza sau conducătorul Bucureștiului. București: Fundaţia Culturală “Gheorghe Marin Speteanu”, 2000.

Popescu, Elena. “Repere portretistice Biedermeier în opera lui Mișu Popp.” Revista Transilvania, no. 2–3 (2004): 154–161.

Popescu, Elena. Mișu Popp. Reprezentant al academismului românesc. Pictura religioasă și laică. Sibiu: Muzeul Național Brukenthal, 2007.

“Raportul generalului Basta cătră Arhiducele Mateiu despre uciderea lui Mihaiu-Vodă.” In Documente privitoare la Istoria Românilor, vol. 4, edited by Eudoxiu Hurmuzaki, 266–267. București: Stabilimentul în arte grafice Socecu & Teclu, 1882.

Rezeanu, Paul. Constantin Lecca. București: Arcade, 2005.

Rosetti, Radu. Istoria artei militare a românilor până în veacul al XVII-lea. București: Monitorul Oficial şi Imprimeriile Statului. Imprimeria Naţională, 1947.

Schulze, Hagen. Stat și națiune în istoria europeană. Iași: Polirom, 2003.

Topolski, Jerzy. Methodology of History. Boston: D. Reidel Publishing Company, 1977.

Topolski, Jerzy. Metodologia istoriei. București: Editura Științifică și Enciclopedică, 1987.

Vătășianu, Virgil. “Opera lui Mișu Popp.” Țara Bârsei IV, no. 4 (1932): 291–313.

Vătășianu,Virgil. Metodica cercetării în istoria artei. Cluj-Napoca: Clusium, 1996.

Wertheimer-Ghika, Jacques. Gheorghe Tattarescu și Revoluția de la 1848. București: Meridiane, 1971.

Downloads

Published

2023-12-30

How to Cite

MAN , S.-M. . (2023). The Image of Mihai Viteazul in 19th-Century Romanian Paintings. Studia Universitatis Babeș-Bolyai Historia Artium, 68, 91–113. https://doi.org/10.24193/subbhistart.2023.04

Issue

Section

Articles