IDEALI BIZANTINI E NUOVA ARCHITETTURA RELIGIOSA: IL CONTRIBUTO DELLE MAESTRANZE FRIULANE NELLA COSTRUZIONE DELLE CHIESE ORTODOSSE IN ROMANIA (1900-1940)

Abstract

Idealuri constructive bizantine și noua arhitectură religioasă: contribuția antreprenorilor și constructorilor din Friuli la edificarea de noi biserici ortodoxe în România (1900–1940). În 1920, odată cu constituirea României Mari, Țara Românească, Moldova și Transilvania au reprezentat zonele privilegiate în care s-a urmărit reafirmarea identității naționale prin construirea de edificii de cult cu o puternică încărcătură simbolică. În perioada interbelică, în mediul urban, dar și în satele de pe cuprinsul țării, au fost construite noi biserici, unele dintre aceste lăcașuri de cult fiind socotite, prin dimensiunile lor și prin caracteristicile arhitectonice moderne, adevărate «catedrale». Acestea au fost edificate utilizând soluțiile tehnice specifice arhitecturii monumentale, cu scopul voit de a celebra deopotrivă modernizarea și consolidarea națiunii române și de a valorifica moștenirea spirituală de factură bizantină, prin recursul la motive și forme ce legau într-o oarecare măsură prezentul de tradițiile constructive din trecut. Pe fondul acestei evoluții dinamice, în cadrul căreia s-a asistat la un proces consistent de inovare și consolidare a noilor tipologii ale arhitecturii sacre, a rămas aproape cu totul necunoscută surprinzătoarea contribuție a antreprenorilor, constructorilor și muncitorilor din Friuli la derularea și finalizarea amplelor lucrări edilitare, inclusiv la ridicarea de biserici ortodoxe, în România în prima jumătate a secolului XX. Lucrările conduse în mod direct de către constructorii italieni, sunt o dovadă a faptului că aceștia di urmă au înțeles, mult mai bine decât se credea, problemele specifice pe care le implica arhitectura sacră de tradiție bizantină, soluționate prin apelul la experiența practică ce îngăduia o interpretare formală a temei. Antreprenorii și constructorii din regiunea Friuli care au fost implicați în construcția de biserici, din rândul cărora îi amintim pe Raimondo Bosero, Pietro Adotti, Antonio Venchiarutti și Giacomo Pesamosca, au participat, în primul rând, la lucrările desfășurate în București, dar nu au ezitat să accepte angajamente și în alte zone din Țara Românească, Moldova și din arealul carpatic.