GAMERSPRACHE UND NETZJARGON AUS SOZIOLINGUISTISCHER PERSPEKTIVE. LISTE VON ÜBLICHEN ABKÜRZUNGEN

Authors

  • Emilia CODARCEA Babeș-Bolyai Universität Klausenburg. Email: emilia.codarcea@ubbcluj.ro

DOI:

https://doi.org/10.24193/subbphilo.2021.3.12

Keywords:

language dynamics, computer games, gaming slang, sociolinguistics, online communication, Anglicisms, youth

Abstract

Gaming Language and Gamer Slang from a Sociolinguistic Perspective. A List of Common Abbreviations. The development of technology, online communication platforms and digital programs plays an important role in the dynamics of language evolution and influences the correctness and complexity of written and oral communication. Computer games and gaming slang, due to its broad usage by mostly teenagers and young adults, influence the choice of vocabulary, phrasing, sentence structure and style in various communicative situations and forms. This paper describes the characteristics of computer games and online slang from a sociolinguistic perspective and discusses their influence on language maintenance and evolution, such as, for instance, the tendency toward language economy, the use of Anglicisms and Americanisms, abbreviations, emoticons, elliptic structures, orthography, lexical and grammatical structures, illustrated in the practical section via a list of commonly used terms and abbreviations. The purpose of the article is to provide a critical view on language dynamics, the positive and negative impact of the newer linguistic trends, as well as some considerations on how language evolution and cultivation can be harmoniously combined, from a didactic and linguistic viewpoint, in the research, teaching and study of the German language.

REZUMAT. Limbajul din jocurile online și jargonul jucătorilor din perspectivă sociolingvistică. Listă de abrevieri uzuale. Dezvoltarea tehnologică a platformelor de comunicare online și a programelor eletronice joacă un rol important în dinamica evoluției limbii și influențează corectitudinea și complexitatea comunicării scrise și orale. Jocurile de calculator și jargonul jucătorilor, folosite în special de adolescenți și tineri, influențează vocabularul ales, formulările, structura propoziției, stilul folosit în diferite situații și forme de comunicare. Prezenta lucrare descrie caracteristicile jocurilor de calculator și jargonul online din perspectivă sociolingvistică și problematizează influența acestora asupra îngrijirii și evoluției limbii – de exemplu, aspecte precum tendința spre economia exprimării, folosirea anglicismelor și americanismelor, abrevierilor, pictogramelor, structurilor eliptice, lexicale și gramaticale, a ortografiei, ilustrate în secţiunea practică printr-o listă a celor mai frecvente abrevieri și expresii. Scopul lucrării este de a oferi o privire critică asupra dinamicii limbii, a impactului pozitiv și negativ al noilor curente lingvistice, precum și considerații asupra modului în care evoluția și cultura limbii pot fi îmbinate armonios, din punct de vedere didactic și lingvistic, în cercetarea, predarea și învățarea limbii germane.

Cuvinte-cheie: dinamica limbii, jocuri de calculator, jargon, sociolingvistică, comunicarea online, anglicisme, tineret

Author Biography

Emilia CODARCEA, Babeș-Bolyai Universität Klausenburg. Email: emilia.codarcea@ubbcluj.ro

Emilia Codarcea ist Dozentin Dr. an der Philologischen Fakultät der Babeș-Bolyai Universität Klausenburg. Ihre Forschungsinteressen und Publikationen liegen im Bereich der germanistischen Linguistik, Grammatik, Valenztheorie und -lexikographie, Soziolinguistik, Fachsprachen, Mehrsprachigkeit und Entwicklungstendenzen in der deutschen Gegenwartssprache. Zu ihren Veröffentlichungen gehören u.a. Grundlagen eines deutsch-rumänischen Wörterbuchs zur Valenz des Adjektivs (2012), Germanistische Valenztheorie (2014) und Germanistische Soziolinguistik (2015). Email: emilia.codarcea@ubbcluj.ro

References

Codarcea, Emilia. 2015. Germanistische Soziolinguistik. Cluj-Napoca: Casa Cărții de Știință.

Dietterle, Burkhard/Lüdeling, Anke/Reznicek, Marc. 2017. “Zur Syntax in Plauderchats.” In Empirische Erforschung internetbasierter Kommunikation, hrsg. von Michael Beißwenger, 47-80. Berlin/Boston: de Gruyter.

Ensslin, Astrid. 2012. The Language of Gaming. London: Palgrave Macmillan.

Geers, Rainer. 1999. „Der Faktor Sprache im unendlichen Daten(t)raum. Eine linguistische Betrachtung von Dialogen im Internet Relay Chat.“ In Dialogue Analysis and the Mass Media. Proceedings of the International Conference Erlangen, April 2-3, 1998, hrsg. von Bernd Naumann, 83-100. Tübingen: Niemeyer.

Hintenberger, Gerhard. 2010. „Oraliteralität als Interventionsstrategie in der Mail Beratung mit Jugendlichen.“ In E-Beratungsjournal, 6. Jg., Heft 2, Artikel 5, 1-9. https://www.e-beratungsjournal.net/ausgabe_0210/hintenberger.pdf [Zugriff am 20.05.2021].

Mair, Nadine/Poettering, Mareile/Specker, Angela. 2007. Sprache und Kommunikation im Internet. unveröff. Seminararbeit Universität Würzburg. https://www.uibk.ac.at/psychologie/mitarbeiter/leidlmair/seminararbeit_sprahe_und_kommunikation_im_internet.pdf [Zugriff am 19.05.2021].

Mauruschat, Fbina/Rürup, Matthias/Schäfer, Timothy/ Schledjewski, Janine (Hrsg.). 2017. Spiel versus Leben. Wie Computerspiele unser Leben verändern. Ein Projekt für und mit Jugendlichen. Linz: Verlag 3.0. https://www.pedocs.de/volltexte/2020/20559/pdf/Mauruschat_et_al_2017_Spel_versus_Leben.pdf [Zugriff am 20.05.2021].

Persing, Lena. 2015. Chat-Jargon und Emoticons. https://www.i q.de/expertenwissen/chat-jargon-und-emoticons [Zugriff am 20.05.2021].

Požarina, Matej. 2020. Neologismen und Okkasionalismen in der Gamingsprache am Beispiel der Namen der Kreaturen in „Witcher 3: Wild Hunt“. Unveröff. Masterarbeit Universität Zadar https://repozitorij.unizd.hr/islandora/object/unizd%3A4063/datastream/PDF/ [Zugriff am 19.05.2021].

Ritter von Sturies, Steffen. 2006. „Sprache und Kommunikation in den Textwelten von Adventure-Computerspielen.“ In Von *hdl* bis *cul8r*. Sprache und Kommunikation in den Neuen Medien, hrsg. von Peter Schlobinski, 283-298. Mannheim: Dudenverlag.

Sanin, Günther/Schmidt, Paul. 2007. Online Gaming. unveröff. Seminararbeit Universität Würzburg https://www.uibk.ac.at/psychologie/mitarbeiter/leidlmair/online_gaming.pdf [Zugriff am 19.05.2021].

Schlobinski, Peter. 2000. Anglizismen im Internet. http://www.websprache.uni hannover.de/networx/docs/networx-14.pdf [Zugriff am 19.05.2021].

——. 2005. „Mündlichkeit/Schriftlichkeit in den Neuen Medien.“ In Standardvariation. Wie viel Variation verträgt die deutsche Sprache? hrsg. Von Ludwig M. Eichinger/ Werner Kallmeyer, 126-142. Berlin, New York: de Gruyter.

Schmitz, Ulrich. 2005. „Sprache und Massenkommunikation.“ In Sociolinguistics. Soziolinguistik- Ein internationales Handbuch zur Wissenschaft von Sprache und Gesellschaft, hrsg. von Ulrich Ammon/Norbert Dittmar/Klaus J. Mattheier/Peter Trudgill, 1615-1627, 2. vollständig neu bearbeitete und erweiterte Auflage. 2. Teilband. Berlin. New York: de Gruyter.

Siever, Torsten. 2006. „Sprachökonomie in den „Neuen Medien“.“ In Von *hdl* bis *cul8r*. Sprache und Kommunikation in den Neuen Medien, hrsg. von Peter Schlobinski, 7188. Mannheim: Dudenverlag.

Spitzer, Manfred. 2012. Digitale Demenz: Wie wir uns und unsere Kinder um den Verstand bringen. München: Droemer.

Stypa, Hanna. 2017. „Zum Wortschatz der Computerspieler in ihrer Chat-

Kommunikation.“ In Grenzen der Sprache – Grenzen der Sprachwissenschaft I. Linguistische Treffen in Wrocław, hrsg. von Iwona Bartoszewicz/Joanna Szczęk/Artur Tworek, 241-251. vol. 13. Wrocław/Dresden: Neisse Verlag.

Turini, Daniele. 2018. „Das 1x1 der Gamersprache.“ In Netzkultur. https://netzkultur.blog/2018/11/13/das-1x1-der-gamersprache/ [Zugriff am 19.05.2021].

Vogelgesang, Waldemar. 2000. „„Ich bin, wen ich spiele“. Ludische Identitäten im Netz.“ In Soziales im Netz. Sprache, Beziehungen und Kommunikationskulturen im Internet, hrsg. von Caja Thimm, 240-259, Opladen/ Wiesbaden: Westdeutscher Verlag.

Wagner, Pascal. 23.06.2017. Warum Linguistik in Games- und was ist das überhaupt? https://languageatplay.de/2017/06/23/warum-linguistik-in-games-und-wasist-das-ueberhaupt/ [Zugriff am 20.05.2021].

Wilken, Bernd. 1.09.2019. Wie wir kommunizieren – Gamer-Sprache verbindet uns alle. https://www.summoners-inn.de/de/news/85370-wie-wir-kommunizieren-gamer-sprache-verbindet-uns-alle [Zugriff am 19.05.2021].

Wirth, Uwe. 2006. „Chatten online“. In Von *hdl* bis *cul8r*. Sprache und Kommunikation in den Neuen Medien, hrsg. von Peter Schlobinski, 118-132. Mannheim: Dudenverlag.

——. 2005. „Plaudern mit anderen Mitteln. Chatten online“. In Websprache.net. Sprache und Kommunikation im Internet, hrsg. von Torsten Siever/Peter Schlobinski u.a., 67-84. Berlin, New York: de Gruyter.

Zesch, Jasmin. 2013. „Gamersprache“. Schriftliche Kommunikation in „World of Warcraft“. Unveröff. Masterarbeit Universität Wien. https://othes.univie.ac.at/29711 [Zugriff am 19.05.2021].

Downloads

Published

2021-09-20

How to Cite

CODARCEA, E. (2021). GAMERSPRACHE UND NETZJARGON AUS SOZIOLINGUISTISCHER PERSPEKTIVE. LISTE VON ÜBLICHEN ABKÜRZUNGEN. Studia Universitatis Babeș-Bolyai Philologia, 66(3), 179–200. https://doi.org/10.24193/subbphilo.2021.3.12

Issue

Section

Articles