THE TRUTH FROM FACT TO FICTION IN TWO SHORT STORIES OF THE TWENTIETH-CENTURY OLD SOUTH

Abstract

The Truth from Fact to Fiction in Two Short Stories of the Twentieth Century Old South. The short-stories I have chosen to discuss here are “A Worn Path” (1941) by Eudora Welty and “The Artificial Nigger” (1955) by Flannery O’Connor. They are complementary – as I hope to prove – illustrating two versions of a one-(grand)parent family tale. The white grandfather in O’Connor’s story and the black grandmother in Welty’s story have to cope with ever more difficult tasks in terms of truth(telling/teaching) and (self-)discovery. For truth – at least personally, if not philosophically – may mean facing all dangers as an ancient grandmother, for the sake of her sick grandson; it can mean coming to terms with one’s own old self – in both stories; it may mean facing qualms of conscience and merciless loneliness – for both young and old.

REZUMAT. Adevărul de la fapt la ficţiune în două povestiri ale Vechiului Sud de secol XX. Povestirile asupra cărora m-am oprit aici sunt „O potecă bătută” (1941) de Eudora Welty şi „Negrul artificial” (1955) de Flannery O’Connor. Ele sunt complementare – aşa cum sper să demonstrez – ilustrând două versiuni ale istoriei de familie cu un singur bunic. Bunicul alb din nuvela lui O’Connor şi bunica neagră din nuvela lui Welty au de înfruntat încercări tot mai grele în privinţa (spunerii/învăţării) adevărului şi a (auto)descoperirii. Căci adevărul – măcar personal, dacă nu filosofic – poate însemna înfruntarea tuturor primejdiilor, ca bunică bătrână, de dragul nepotului bolnav; mai poate însemna negocierea interioară cu bătrânul sine şi acceptarea (limitelor) acestuia – în ambele nuvele; mai poate însemna înfruntarea remuşcării şi a nemiloasei singurătăţi – atât pentru tineri, cât şi pentru bătrâni.

Cuvinte cheie: negru – alb; bunici – nepoţi; ironie; adevăr – fapte – ficţiune; prejudecată – realitate; vină – grotesc – maturizare; rural – urban; Vechiul Sud.