A FORMAÇÃO DE PROFESSORES DE PORTUGUÊS E OS DESAFIOS DA AULA EM TEMPOS DE COVID-19

Authors

  • Eulália LEURQUIN Professora Titular da Universidade Federal do Ceará, no Departamento de Letras Vernáculas e no Programa de Pós-graduação em Linguística, eulalia@ufc.br
  • Maria João MARÇALO Carnegie Mellon University, EUA, mjm@uevora.pt https://orcid.org/0000-0002-8326-644X

DOI:

https://doi.org/10.24193/subbphilo.2022.2.20

Keywords:

initial teacher training, classroom challenges, Portuguese as mother tongue, on-line classes, Covid-19 times

Abstract

The Portuguese Language Teachers Training and the Challenges of the Classroom in Times of Covid-19. The trainee teacher must be aware that his/her practice involves observation skills, critical thinking and actions’ reorganization. We add to this position the fact that the Letters intern must be trained with the profile of a professor-researcher, aware of his/her role in society. Our main objective in this article is to discuss the initial training of mother tongue teachers in a pandemic context. That also involves preparation to go on remote classes if an emergency situation is decreed by the government. The goal of the data generation device was to become aware of the challenges interns and pre-service teachers experience when confronted with remote classes, considering that many just started teaching. Having in mind the objective above-mentioned we came up with five research questions: (a) Before the internship, did you already have experience in teaching Portuguese language? (b) Does the university, in pre-service training, enable the future teacher to use technology in Portuguese-speaking classroom? (c) What are the main challenges you faced during the internship? (d) How does didactic interaction take place in the internship classroom in times of a pandemic? (e) What are the advantages of remote class in an emergency situation? All this context is challenging concepts such as “didactic interaction”, “teaching and learning”, “teacher training” and “teacher action” and, besides, it also forces us to rethink the model of teacher training that we still have today.

Article history: Received 1 February 2022; Revised 1 April 2022; Accepted 6 April 2022; Available online 30 June 2022; Available print 30 June 2022.

REZUMAT. Formarea profesorilor de limba portugheză și provocări în clasă în perioada Covid-19. Profesorul în formare trebuie să fie conștient că practicile sale includ aptitudini de observare, gândire critică și reorganizare a acțiunilor. Adăugăm că stagiarul din domeniul Literelor trebuie să fie format pentru un profil de profesor-cercetător, conștient de rolul său în societate. Obiectivul nostru principal în acest articol este să punem în discuție formarea inițială a profesorilor de limbă maternă în contextul pandemic. Această formare include și pregătirea pentru predare la distanță dacă guvernul declară situație de urgență. Obiectivelul colectării de date a fost să conștientizăm provocările prin care trec stagiarii și profesorii în curs de formare când se confruntă predarea la distanță, având în vedere că mulți abia au început să predea. Având în vedere acest obiectiv, am creat cinci întrebări de cercetare: (a) Înainte de stagiu, ați avut experiență în predarea limbii portugheze? (b) Universitatea, formarea pedagogică îl pregătesc pe viitorul professor să folosească tehnologia la orele de limbă portugheză? (c) Care sunt principalele provocări cu care v-ați confruntat în timpul stagiului? (d) Cum are loc interacțiunea didactică în timpul orelor efectuate în cadrul stagiului derulat în pandemie? (e) Care sunt avantajele orelor la distanță într-o situație de urgență? Întregul context reprezintă o provocare pentru concepte precum „interacțiune didactică”, „predare și învățare”, „formarea profesorilor”, „acțiunea profesorilor” și, în plus, ne forțează să regândim modelul de formare al profesorilor din prezent.

Cuvinte-cheie: formare pedagogică inițială, provocări la clasă, portugheza ca limbă maternă, ore online, perioada Covid-19

Author Biographies

Eulália LEURQUIN, Professora Titular da Universidade Federal do Ceará, no Departamento de Letras Vernáculas e no Programa de Pós-graduação em Linguística, eulalia@ufc.br

Eulália LEURQUIN é formada em Letras. Doutora e Mestre em Educação. Estágio Pós-doutoral em Linguística Aplicada pela Université Sorbonne Nouvelle Paris 3 e pela Université de Genève. Foi professora visitante na Université Bordeaux Montaigne (França). Professora Titular da Universidade Federal do Ceará, no Departamento de Letras Vernáculas e no Programa de Pós-graduação em Linguística. É líder do Grupo de Estudos e Pesquisas em Linguística Aplicada. Área de atuação Ensino e Aprendizagem, Formação de professores de línguas e Letramento do professor. Deu assessoria para a SEDUC/CE para a construção de materiais didáticos e produção do Documento Curricular Referencial do Ceará e formação de professores. É membro da Direção da AILP e da ANPOLL (GT Ensino e aprendizagem na perspectiva da Linguística Aplicada). Coordena a Comissão de Linguística Aplicada na ABRALIN. Pesquisadora do CNPq. Tem livros e artigos publicados na área de atuação. Email: eulalia@ufc.br

Maria João MARÇALO, Carnegie Mellon University, EUA, mjm@uevora.pt

Maria João MARÇALO tem doutoramento e Agregação em Linguística pela Universidade de Évora, Portugal e pós-doutoramento em Linguística Aplicada- Second Language Acquisition, na Carnegie Mellon University, EUA. É docente de Linguística Portuguesa e de Português Língua Estrangeira no Departamento de Linguística e Literaturas e foi diretora do Programa de doutoramento em Linguística na Universidade de Évora, entre 2013 e 2020. É autora dos livros Introdução à Linguística Funcional, Gramática Prática da Língua Portuguesa e de Fundamentos para uma Gramática de Funções Aplicada ao Português e de vários artigos em publicações portuguesas e estrangeiras. É investigadora do Centro de Estudos em Letras CEL-EU e no Grupo de Pesquisa LinCo/ USP. Investiga em Linguística Aplicada e Linguística Geral. É presidente da AILP- Associação Internacional de Linguística do Português no mandato 2021-2024. Email: mjm@uevora.pt

References

Brasil. MEC. Secretaria de Educação Média e Tecnológica. 2002. PCNs+ Ensino Médio: orientações educacionais complementares aos Parâmetros Curriculares Nacionais. Brasília.

Bronckart, Jean-Paul. 1999. Atividade de linguagem, textos- Interacionismo sócio-discursivo. São Paulo: EDUC.

Bronckart, Jean-Paul. 2006. Atividade de linguagem, discurso e desenvolvimento humano. Editado por Machado, Anna Rachel e Matencio, Maria de Lourdes Meirelles. Campinas: Mercado de Letras.

Bulea, Ecaterina. 2010. Linguagem e efeitos desenvolvimentais da interpretação da atividade. Campinas: Mercado de Letras.

Cicurel, Francine. 2020. As interações no ensino das línguas: agir professoral e práticas de sala de aula. Tradução Leurquin, Eulália et al. Fortaleza: Parole.

Hofstetter, Ronald, Schneuwly, Bernard e Borer, Valérie 2009. “Professionnalisation des enseignants et développement des sciences de l’éducation. Contributions à une typologie des interprétations à propos des nouveaux enjeux de savoirs et pouvoirs”. In L’université peut-elle vraiment former les enseignants ? Quelles tensions ? Quelles modalités ? Quelles conditions ?, editado por Richard Etienne et al, 29-51. Bruxelles: De Boeck.

Leurquin, Eulália. 2020. “A interação didática na aula remota”. In Estudos das práticas de linguagem em tempos de pandemia, editado por Souto Maior, Rita de Cássia e Borges, Lorena Araújo de Oliveira, 53-66. Maceió: EDUFAL.

Pereira, Regina Barbosa e Pereira, Rosilene de Oliveira. 2012. “O estágio supervisionado no contexto da formação de professores”. In Estágio Curricular: concepções, reflexões teórico-práticas e proposições, editado por Calderano, Maria da Assunção, Juíz de Fora: Editora UFJF.

Santos, Boaventura de Sousa. 2021. O futuro começa agora: da pandemia à utopia. São Paulo: Boitempo.

Downloads

Published

2022-06-30

How to Cite

LEURQUIN, E. ., & MARÇALO, M. J. . (2022). A FORMAÇÃO DE PROFESSORES DE PORTUGUÊS E OS DESAFIOS DA AULA EM TEMPOS DE COVID-19. Studia Universitatis Babeș-Bolyai Philologia, 67(2), 347–360. https://doi.org/10.24193/subbphilo.2022.2.20

Issue

Section

Articles