PHONOGENRES. ANNOTATIONS, OUTILS, CONSERVATION: WHAT ELSE?

Abstract

Phonogenres. Annotations, tools, long-term maintenance: what else? This paper presents a large speech corpus, C-Phonogenres, its annotations at various levels, and enrichments, such as the online public access and search tools (Goldman & al. 2014). Built for studying situational phonostylistic variation, the corpus features seven hours of annotated speech in eight speaking styles, or phono-genres. The corpus website allows various searches, download, and statistical mining. Firstly, I discuss various constraints on maintenance and sharing corpora. Then, I present an online perception experiment aimed at determining to what extent phono-genres are identifiable, in both filtered and non-filtered speech, by francophone and non-francophone hearers (Goldman & al. 2014b). Results show that phonostyles are largely identifiable without linguistic content, on the basis of their prosodic form only. These results are convergent with a previous study, conducted on different but analogous data (Obin & al 2010). To conclude I discuss epistemological constraints and conditions on corpus linguistic research. Corpus linguistic restricts its domain and epistemological stance in describing “past speech”, on a limited base (the closed corpus), and from a third person perspective. A “Chomskyan turn” might take place, mutatis mutandis, for pragmatic discourse analysis (Auchlin 1999). Looking the other way round, phono-genres emerge and stabilize out of many speakers’ speeches. Such choice is part of the speaker’s discursive competence (Auchlin 1999 i.a.), the proper object of study for a new discourse analysis.

REZUMAT. Fonogenuri. Adnotări, instrumente, conservare: what else? Acest articol prezintă un corpus oral de mari dimensiuni, C-Phonogenres, adnotările sale la diferite niveluri și îmbunătășirile ce i-au fost aduse, precum accesul liber online și instrumentele de căutare (Goldman & al. 2014). Alcătuit pentru studierea variației fonostilistice, acest corpus conține șapte ore de discurs adnotat, opt stiluri de vorbire sau fonogenuri. Site-ul care găzduiește corpusul permite căutări diferite, descărcări, precum și mining de tip statistic. Într-o primă etapă, ne ocupăm constrângeri în păstrarea și distribuirea corpusurilor. Apoi prezintăm un experiment cu privire la percepția online pentru a identifica în ce măsură fonogenurile se pot identifica în discursuri filtrate și non-filtrate, de către subiecți francofoni și nefrancofoni (Goldman & al. 2014b). Rezultatele, care arată că fonostilurile sunt identificabine și în lipsa conținutului lingvistic, doar pe baza formei prozodice, sunt convergente cu un studiu similar, realizat cu date diferite, dar similare (Obin & al 2010). În încheiere, prezentăm constrângeri și condiționări epistemologice ale cercetării lingvistice pe bază de corpus. Lingvistica corpusului își restrânge domeniul și poziționarea epistemologică la descrierea „vorbirii trecute”, la o bază limitată (corpusul închis), analizând datele din perspectiva unui terț. Ar putea avea loc, mutatis mutandis, un viraj chomskian în analiza discursului de tip pragmatic. (Auchlin 1999). Din perspectivă inversă, fonogenurile apar și stabilizează multe dintre discursurile vorbitorilor. O asemenea opțiune face parte din competența discursivă a vorbitorului (Auchlin 1999 i.a.), obiect adecvat de studiu al noii analize a discursului.

Cuvinte cheie: prozodie, discurs,  variație situațională prozodică, fonostil, fonogen, epistemologie, corporalitate.