LA FORMATION EN TRADUCTION LITTÉRAIRE : TENDANCES DÉFORMANTES ET DÉPASSEMENT DU SENTIMENT D’INFÉRIORITÉ CHEZ L’APPRENTI-TRADUCTEUR

Authors

DOI:

https://doi.org/10.24193/subbphilo.2021.1.12

Keywords:

authority, feeling of inferiority, apprentice translator, author, original, literary translation

Abstract

The Teaching and Learning of Literary Translation: Distorting Tendencies and Inferiority Feelings in Apprentice Translators. Through an interdisciplinary approach that borrows elements from the political sciences, psychology and translation studies, this article aims to analyze the literary translator in order to better understand his condition and his future. Based on the notion of "authority" as it is used by Hannah Arendt (1972), we aim to describe the author/translator relationship, the author holding a privileged position, recognized and accepted from the start by the translator who inevitably has a secondary role. We will show that this "authoritarian relationship" creates a feeling of inferiority for the apprentice translator (Adler) which can be manifested in two different ways: he can either consider himself insufficient and be overwhelmed by the feeling of inferiority or seek to compensate this feeling by the tendency to show off. In the first case, he risks falling into the trap of word-for-word translation, while in the second case he will not hesitate to do more than is expected of him, to infiltrate the text and distort it. Thanks to the appropriate guidance from the teacher, he will learn to manage his (un)certainties and to acquire translation skills that allow him to be both free and dutiful in his work, the two major assets of a good translator.

REZUMAT. Predarea și învățarea traducerii literare : tendințe deformante și depășirea sentimentului de inferioritate la traducătorul începător. Printr-o abordare interdisciplinară, împrumutând elemente din domeniul științelor politice, al psihologiei și al traductologiei, în cadrul acestui articol ne propunem să pornim în căutarea traducătorului literar pentru a-i înțelege mai bine parcursul. În lumina noțiunii de „autoritate”, așa cum apare aceasta la Hannah Arendt (1972), vom aborda relația autor/traducător începător, autorul ocupând o poziție privilegiată, recunoscută și acceptată de la început de traducător, care inevitabil ocupă un loc secundar. Vom arăta că această „relație autoritară” îi creează traducătorului începător un sentiment de inferioritate (Adler) care se poate manifesta în două moduri diferite: traducătorul fie se poate considera lipsit de importanță, lăsându-se copleșit de sentimentul de inferioritate, fie va căuta să compenseze acest sentiment prin tendința de a ieși în evidență. În prima situație, riscă să cadă în capcana fidelității față de cuvinte, iar în cea de-a doua, va face mai mult decât este necesar, intervenind în text și modificându-l. Cu ajutorul îndrumărilor pertinente din partea profesorului, el va învăța să-și gestioneze (in)certitudinile și să dobândească o competență de traducere care să-i permită să fie și liber și conformist în activitatea sa, acestea fiind cele două atuuri ale unui bun traducător (literar).

Cuvinte-cheie: autoritate, sentiment de inferioritate, traducător începător, autor, original, traducere literară

Author Biography

Ileana Neli EIBEN, Université de l’Ouest de Timişoara, Roumanie. E-mail : ileana.eiben@e-uvt.ro

Ileana Neli EIBEN est maître assistant à l’Université de l’Ouest de Timişoara, Roumanie. Elle enseigne le français dans le cadre du Département des langues et littératures modernes de la Faculté des Lettres, Histoire et Théologie. Ses principales lignes de recherche sont : l’autotraduction, les études québécoises, la littérature migrante et l’écriture féminine. Elle est membre fondateur des associations : Asociaţia de studii francofone DF et Isttrarom – Translationes et membre de plusieurs organisations : Conseil International d’Études Francophones, l’Association Internationale des Études Québécoises, l’Association d’études canadiennes en Europe Centrale. Elle est rédactrice en chef de la revue Dialogues francophones. Elle est auteure de l’ouvrage Sur une visibilité de l’autotraducteur : Dumitru Tsepeneag et Felicia Mihali et elle a publié une cinquantaine d’articles et de comptes rendus. Elle a aussi coordonné, seule ou avec d’autres collègues, des volumes collectifs et plusieurs numéros thématiques de revue. E-mail : ileana.eiben@e-uvt.ro

References

Adler, Alfred. Connaissance de l’homme. Étude de caractérologie individuelle, traduit de l’allemand par Jacques Marty. Éditions Payot, 1966 [1949].

Arendt, Hannah. « Qu’est-ce que l’autorité ? ». La crise de la culture, traduit de l’anglais par LEVY, Patrick, BRESSELET, Marie-Claude, PONS, Hélène et al.. Gallimard, 1972, pp. 121-185.

Berman, Antoine. La traduction et la lettre ou l’Auberge du lointain. Seuil, 1999.

Delisle, Jean. La traduction raisonnée : manuel d’initiation à la traduction professionnelle de l’anglais vers le français. Presses de l’Université d’Ottawa, 2003.

−. L’Enseignement pratique de la traduction. École des traducteurs et d’interprètes de Beyrouth / Les Presses de l’Université d’Ottawa, 2005.

−. « La traduction littéraire ou l’art de "faire refleurir les déserts du sens" ». Texte remanié de la conférence inaugurale du 6e Colloque international des traducteurs, « In "OtherWords": Challenges in Translating Korean Literature », Séoul, Institut coréen de traduction littéraire et l’Université féminine Ewha, les 5-6 décembre 2014. < https://bit.ly/3clyee5>

Eiben, Ileana N. « La relation enseignant/apprenti traducteur dans le processus de formation à la traduction. Étude de cas : les mémoires de fin d’études ». Translationes, no 6, 2014, pp. 56-64.

Hewson, Lance. « L’adaptation larvée : trois cas de figure ». Palimpsestes. 16, 2006, pp. 105-116. <http://bit.ly/2YqcqWx>

Hewson, Lance. « Les incertitudes du traduire ». Méta, Journal des traducteurs / Translator’s Journal, vol. 61, no 1, 2016, pp. 12-28. <http://bit.ly/3r0Y1MP>

Hewson, Lance. « Les paradoxes de la créativité en traduction littéraire ». Méta, Journal des traducteurs / Translator’s Journal, vol. 62, no 3, 2017, pp. 501-520. <http://bit.ly/36pj0Rv>

Hurtado Albir, Amparo. « Compétence en traduction et formation par compétences ». TTR, vol. 21, no 1, 2008, pp. 17-64. <http://bit.ly/3aiZAPD>

Ladmiral, Jean-René. Sourcier ou cibliste. Les Belles Lettres, coll. « Traductologiques », 2014.

Steiner, Georges. Après Babel, une poétique du dire et de la traduction, traduit de l’anglais par Lucienne Lotringer et Pierre-Emmanuel Dauzat. Albin Michel, [1975], [1992], 1998.

Tatilon, Claude. « Traduction : une perspective fonctionnaliste ». La linguistique, vol. 39, no 1, 2003, pp. 109-118. <https://bit.ly/39w6hi5>

Woodsworth, Judith. « Traducteurs et écrivains : vers une redéfinition de la traduction littéraire ». TTR : traduction, terminologie, rédaction, vol. 1, no 1, 1988, pp. 115–125. <http://bit.ly/36nnEzI>

Wuilmart, Françoise. « Le traducteur littéraire : un marieur empathique de cultures ». Meta, vol. 35, no 1, 1990, pp. 236–242. <https://bit.ly/39tU2Ta>

Downloads

Published

2021-03-30

How to Cite

EIBEN, I. N. (2021). LA FORMATION EN TRADUCTION LITTÉRAIRE : TENDANCES DÉFORMANTES ET DÉPASSEMENT DU SENTIMENT D’INFÉRIORITÉ CHEZ L’APPRENTI-TRADUCTEUR. Studia Universitatis Babeș-Bolyai Philologia, 66(1), 161–172. https://doi.org/10.24193/subbphilo.2021.1.12

Issue

Section

Articles