BINÔMES ET POLYNÔMES DANS LA "CHANÇUN D’WILLAME"

Authors

DOI:

https://doi.org/10.24193/subbphilo.2021.1.13

Keywords:

binomial constructions, Chançun d’Willame, medieval epic, chanson de geste, assonance

Abstract

Binomials and Polynomials in the Chançun d’Willame. The paper explores binomial constructions (a common stylistic feature of all European medieval literatures) in the Old French epic poem Chançun d’Willame (c. 1200). It analyses the frequency, position, internal structure, and degree of variation of this figure in the poem’s two parts, and compares them to binomial constructions in the Song of Roland, and in romances from the same period. The paper shows that, at a micro-level, this stylistic figure is yet another feature distinguishing the two parts of the William poem. In the more archaïc part, binomials are rigid and formulaic, while in the more recent, romance-like part, they are flexible and creative. At the macro-level, binomial constructions are similarly used (often to achieve assonance) in this poem and in Roland, but differently in the romances. Binomials thus belong to the complex system of formal clues that characterise a medieval “genre”.

REZUMAT. Construcții binomiale și polinomiale în Cântarea despre Guillaume. Articolul studiază construcțiile binomiale (o figură stilistică frecventă în toate literaturile europene medievale) în poemul epic francez Chançun d’Willame (circa 1200). Analiza urmărește frecvența, poziția în vers, structura internă și gradul de variație al acestei figuri de stil la nivelul întregului poem și separat în cele două părți constitutive ale acestuia, făcând și o comparație cu construcțiile binomiale din Cântarea lui Roland și din câteva romane din aceeași perioadă. Articolul demonstrează, la nivel micro, că această figură este un alt criteriu pentru a deosebi cele două părți ale textului despre Guillaume (în prima parte, arhaică, figura este folosită ca o „formulă”, pe când în partea a doua, mai modernă și influențată de roman, ea este mai flexibilă și creativă), iar la nivel macro, că binomialele și polinomialele din Guillaume și Roland se aseamănă ca formă și funcție textuală (în principal pentru asonanță), dar diferă de forma și funcția lor în romane. Astfel, construcțiile binomiale fac și ele parte din complexul sistem de indicii formale care constituie un „gen” literar medieval.

Cuvinte-cheie: structură binară, construcție binomială, Cântarea despre Guillaume, chanson de geste, asonanță

Author Biography

Cristiana PAPAHAGI, Université Babeș-Bolyai de Cluj. Email: cristiana.papahagi@ubbcluj.ro

Cristiana PAPAHAGI est docteur de l’Université Sorbonne Nouvelle-Paris III et ancienne élève étrangère de l’ENS-Ulm. Actuellement, elle est maître de conférences à l’Université Babeș-Bolyai de Cluj. Spécialiste de la linguistique diachronique française et romane, elle étudie notamment l’interface syntaxe-sémantique. Elle a publié des articles sur le phénomène de la grammaticalisation, sur les prépositions complexes et sur les constructions verbales dans les langues romanes, ainsi que des études ciblées sur l’ancien français. En 2019, elle a publié la première édition critique et traduction en roumain de la Chançun d’Willame, dans la collection Biblioteca medievală (Iași, Polirom). Email: cristiana.papahagi@ubbcluj.ro.

References

Textes et éditions

La chanson de Guillaume. publiée par Duncan McMillan. Paris, Picard (Société des anciens textes français). 1949-1950. dans la Base de Français Médiéval http://txm.ish-lyon.cnrs.fr/bfm/pdf/guill1.pdf.

Wathelet-Willem, Jeanne. Recherches sur "La chanson de Guillaume": études accompagnées d'une édition. Paris, Belles Lettres, 1975, 2 volumes.

La chanson de Guillaume. Texte établi, traduit et annoté par François Suard. Paris, Bordas (Classiques Garnier), 1991. Réimpression : Paris, Classiques Garnier (Les classiques médiévaux), 1999.

Cântarea despre Guillaume. Ediție bilingvă, traducere, introducere, note, indexuri și bibliografie de Cristiana Papahagi. Iași, Polirom, 2019.

La chanson de Roland. publiée d'après le manuscrit d'Oxford et traduite par Joseph Bédier. Édition définitive, Paris, Piazza, 1938.

Références critiques

Bengtsson, Anders. « La polynomie dans le ms. 305 de Queen’s College (Oxford) ». Actas del XXVI Congreso Internacional de Lingüística y de Filología Románicas, Vol. 7. Eds. Emili Casanova & Cesáreo Calvo Rigual. Walter de Gruyter, 2013, pp. 3990-3999.

Biller, Gunnar. Étude sur le style des premiers romans français en vers (1150-75). Götteborg, Wettergren & Kerber, 1916.

Boutet, Dominique. «The chanson de geste and Orality». Medieval Oral Literature. Ed. Karl Reichl. De Gruyter, 2012, pp. 353-370.

Buridant, Claude. « Les binômes synonymiques. Esquisse d’une histoire des couples synonymiques du Moyen Âge jusqu’au XVIIIe siècle ». Bulletin du Centre d’analyse de discours, nº 4, 1980, pp. 5-80.

Colombo Timelli, Maria. « Couples coordonnés en moyen français : procédé ornementaire, rythmique, fonctionnel. Quelques notes sur “Perceval le Galloys” (1530) ». La sinonimia tra langue et parole nei codici francese e italiano (Atti del Convegno, Università Cattolica del Sacro Cuore di Milano, 24-27 ottobre 2007). A cura di Sergio Cigada e Marisa Verna. Vita e Pensiero, 2008, pp. 125-144.

Curtius, Ernst Robert. «Zur Literarästetik des Mittelalters II». Zeitschrift für romanische Philologie, vol. LVIII, 1938, pp. 129-232.

Dembowski, Peter F. « Les binômes synonymiques en ancien français ». Kwartalnik Neofilologiczny, vol. XXIII, 1976, pp. 81-90.

Diekamp, Clemens. Formelhafte Synonymenhäufungen in der altpoitevinischen Urkundensprache. Fink, 1972.

Elwert, Wilhelm Theodor. «La dittologia sinonimica nella poesia romanza...». Bolletino del centro di studi filologici e linguistici siciliani, nº 2, 1954, pp. 157-177.

— «Synonymen-doppelung von Typ planh e sospir». Archiv für das Studium der neueren Sprachen, vol. 193, 1956, pp. 40-42.

Groth, Ernst Johannes. «Vergleich zwischen der Rhetorik im altfranzösischen Rolandslied und in Karls Pilgerfahrt». Archiv für das Studium der neueren Sprachen und Literaturen, vol. 69, 1883, pp. 409–411.

Heinemann, Edward A. «On the Metric Artistry of the Chanson de Geste». Olifant, vol. 16, nº 1-2, 1991, pp. 5-59.

Kleiber, Georges. Le mot « ire » en ancien français. (Xe-XIIIe siècles). Essai d'analyse sémantique. Paris, Klincksieck, 1978.

Löfstedt, Leena. « La réduplication synonymique de Jean de Meun dans sa traduction de Végège ». Neuphilologische Mitteilungen, vol. 77, nº 4, 1976, pp. 449-470.

Lorian, Alexandre. Tendances stylistiques dans la prose narrative française du XVIe siècle, Klincksieck, 1973.

Malkiel, Yakov. «Studies in Irreversible Binomials». Lingua, vol. 8, 1959, pp. 113-160.

Marouzeau, Jules. Traité de stylistique latine. 2e édition, Paris, Les Belles-Lettres, 1946.

Masini, Francesca. «Binomial constructions: inheritance, specification and subregularities». Lingue e linguaggio, vol. 5, nº 2, 2006, pp. 207–232.

Melkersson, Anders. L’itération lexicale. Etude sur l’usage d’une figure stylistique dans onze romans français des XIIe et XIIIe siècles. Romanica Gothoburgensia XLI, 1992.

Mortelmans, Jesse. « Information plurielle et style formulaire dans Galeran de Bretagne ». Mémoire en Temps Advenir : Hommage À Théo Venckeleer. Eds. Peter Dewilde, Theo Venckeleer & Alex Vanneste. Peeters, 2003, pp. 279-300.

Nagy, Ilona. «Koordinierte Wortpaare im alten Ungarischen, Finnischen und Estnischen». Congressus Nonus Internationalis Fenno-Ugristarum. Pars V. Ed. Tõnu Seilenthal, 2001, pp. 418-426.

Niculescu, Alexandru. «Structuri sinonimice binare în stilul lui Dimitrie Cantemir». Între filologie și poetică. Ed. Eminescu, 1980, pp. 99-104.

Nordahl, Helge. « Aspects rhétoriques des tautologies binaires dans la vie de saint Eustace ». Revue belge de philologie et d’histoire, vol. 54, 1976, pp. 773-779.

Parry, Milman. «Studies in the Epic Technique of Oral Verse-Making. I: Homer and Homeric Style». Hazard Studies in Classical Philology, vol. 41, 1930, pp. 73-147.

Pellegrini, Silvio. «Iterazioni sinonimiche nella Canzone di Rolando». Studi mediolatini e volgari, vol. 1, 1953, pp. 155-165.

Rychner, Jean. La chanson de geste. Essai sur l’art épique des jongleurs. Genève-Lille, 1955.

Sauer, Hans & Schwan, Birgit. «Heaven and Earth, good and bad, answered and said: a survey of English binomials and multinomials». Studia Linguistica Universitatis Iagellonicae Cracoviensis, vol. 134, 2017, Part I: pp. 83–96, Part II: pp. 185-204.

Schlömer, Anne. Phraseologische Wortpaare im Französischen. Max Niemeyer, 2002.

Schon, Peter M. Studien zum Stil der frühen französischen Prosa. Frankfurt am Main, 1960.

Todi, Aida. Elemente de sintaxă românească veche. Paralela 45, 2001.

Venckeleer, Theo. « L’information plurielle comme levier interprétatif en moyen français ». Actes du VIIe Colloque sur le Moyen Français. Le Moyen Français, vol. 33, 1993, pp. 339-348.

Downloads

Published

2021-03-30

How to Cite

PAPAHAGI, C. (2021). BINÔMES ET POLYNÔMES DANS LA "CHANÇUN D’WILLAME". Studia Universitatis Babeș-Bolyai Philologia, 66(1), 173–190. https://doi.org/10.24193/subbphilo.2021.1.13

Issue

Section

Articles