L’INTELLIGENCE DU SENTIMENT SELON ROUSSEAU

Authors

  • Rodolphe OLCÈSE Maître de conférences en esthétique et théorie du cinéma, Université Jean Monnet de Saint-Etienne - Laboratoire ECLLA; co-directeur, Département de Recherche Parole de l’Art, Collège des Bernardins, Paris, France. Email : rodolphe.olcese@univ-st-etienne.fr.

DOI:

https://doi.org/10.24193/subbphilo.2023.3.05

Keywords:

affect, existence, origin, nature, ecology.

Abstract

The intelligence of sentiment according to Rousseau. This article aims to consider the reflections that Jean-Jacques Rousseau develops on the feeling of self-affection in the Discours sur l’origine de l’inégalité and in Émile. This type of self-affection does not lead everyone to consider themselves as the sole object of their attention. On the contrary, it invites us to apprehend a kind of sensitivity that necessarily overflows into their environment. By insisting on how this feeling articulates us immediately and intimately with nature, the thought of Rousseau makes it possible to formulate the hypothesis of an expansion of feeling, which is likely to encounter contemporary climatic questions. It also leads us to develop a reflection on the necessity and the means of transforming our presence into a damaged nature.

REZUMAT. Inteligența sentimentului potrivit lui Rousseau. Acest text își propune să reinterpreteze ideile pe care Jean-Jacques Rousseau le are despre sentimentul de iubire de sine în Discurs asupra originii și fundamentelor inegalității dintre oameni și în Émile. Această iubire de sine nu îndeamnă să facem din fiecare persoană unicul obiect al propriei atenții ci, dimpotrivă, ne invită să luăm în considerare o sensibilitate care se revarsă neapărat în jurul său. Insistând asupra felului în care acest sentiment ne leagă în mod imediat și intim cu natura, perspectiva lui Rousseau ne permite să formulăm ipoteza unei expansiuni a sentimentului. Această perspectivă ar putea să se confrunte cu problemele climatice, ai căror contemporani suntem și ar putea să educe o gândire asupra necesității și modalităților de transformare a prezenței noastre într-o natură distrusă.

Cuvinte-cheie: afect, existență, origine, natură, ecologie.

Article history: Received 7 June 2023; Revised 10 September 2023; Accepted 12 September 2023; Available online 30 September 2023; Available print 30 September 2023

References

Audi, Paul. 2008. Rousseau : une philosophie de l’âme. Lagrasse : Verdier.

Burgelin, Pierre. 1973. La Philosophie de l’existence de Jean-Jacques Rousseau. Paris : Vrin.

Charbonnel, Nanine. 2006. Comment on paie ses dettes quand on a du génie. Lons-Le-Saunier : Aréopage.

Goldschmidt, Victor. (1983) 2019. Anthropologie et politique. Les principes du système de Rousseau. Paris : Vrin.

Pierron, Jean-Philippe. 2012. Les Puissances de l’imagination. Paris : Cerf.

Pierron, Jean-Philippe. 2021. Je est un nous. Enquête philosophique sur nos interdépendances avec le vivant. Arles : Acte Sud.

Reclus, Élisée. 1908. L’Homme et la terre tome sixième. Histoire contemporaine (suite). Paris : Librairie universelle.

Rousseau, Jean-Jacques. 1959. Confessions. Autres textes autobiographiques, Œuvres complètes. Volume 1. Paris : Gallimard.

Rousseau, Jean-Jacques. 1964. Du contrat social. Écrits politiques, Œuvres complètes. Volume 3. Paris : Gallimard.

Rousseau, Jean-Jacques. 1969. Émile. Éducation – morale – botanique, Œuvres complètes. Volume 4. Paris : Gallimard.

Starobinski, Jean. 1971. Jean-Jacques Rousseau, la transparence et l’obstacle. Paris : Gallimard.

Vargas, Yves. 1995. Introduction à l’Émile de Jean-Jacques Rousseau. Paris : PUF.

Published

2023-09-30

How to Cite

OLCÈSE, R. . (2023). L’INTELLIGENCE DU SENTIMENT SELON ROUSSEAU. Studia Universitatis Babeș-Bolyai Philologia, 68(3), 85–98. https://doi.org/10.24193/subbphilo.2023.3.05

Issue

Section

Articles