THE SENTIMENTAL TRAVERSE OF CLAUDE-HENRI WATELET’S EIGHTEENTH-CENTURY PICTURESQUE GARDEN ISLE, THE MOULIN JOLY

Abstract

The Sentimental Traverse of Claude-Henri Watelet’s Eighteenth-Century Picturesque Garden Isle, the Moulin Joly. Claude-Henri Watelet’s 1774 Essai sur les jardins (Essay on Gardens) was the first French garden treatise to enter the picturesque garden debate, set into motion in England with the 1748 publication of William Gilpin’s A Dialogue Upon the Gardens […] at Stow, a dialogic garden tour which delineated the aesthetic principles of the picturesque, advancing a formalist approach to the visual apprehension of the landscape. Watelet’s Essay on Gardens, however, exemplified the affective development of the garden treatise in the second half of the eighteenth century, which featured a textual, oftentimes sentimental traverse of the picturesque landscape, evoking a sensation-imbued garden walk, or in this case, ferry crossing. Watelet’s Essay describes the new domain of landscape architecture as inhabited by artists, poets, and designers, or décorateurs, who conceived gardens as pictures, and the garden walk as a series of volatile, shifting tableaux. The picturesque garden ramble, vivified in Watelet’s ekphrastic prose, could thereafter be traversed and re-traversed by the reader regardless of their location in space-time. In Essai sur les jardins, Watelet crosses the Seine by boat, en route to Paris, when he serendipitously discovers his future garden isle, the Moulin Joly. Watelet’s gaze errs along the otherworldly pastorale, seizing upon what would become his future ferme ornée, or embellished farm, catching sight of its flowing waters and verdant groves, fortuitously up for sale. This fleeting glimpse, or coup d’œil, in which the fugitive tableau is instantaneously imprinted onto the retina, enabled the garden visitor an immediate entrée into the terrain of the subconscious, embarking upon an ever-changing traverse of the emotions suggested by the imagery, symbolism, and vocabulary of the landscape garden.

REZUMAT. Traiectoria sentimentală a grădinii pitorești de la Moulin Joly a lui Claude-Henri Watelet. „Essai sur les jardins” („Eseu despre grădini“), publicat în 1774 și semnat de Claude-Henri Watelet, este primul tratat despre grădini scris în limba franceză care ia parte la dezbaterea despre grădinile pitorești de la acea vreme, dezbatere care a început în Anglia odată cu apariția în anul 1748, la Stow, a tratatului “A Dialogue Upon the Gardens” („Dialog despre grădini“) semnat de William Gilpin. Textul lui Gilpin poate fi descris ca un tur prin mai multe grădini și ia forma unui dialog în care sunt enunțate principiile estetice ale pitorescului, propunând astfel o abordare formalistă asupra aprecierii estetice a peisajelor. Acesta marchează momentul în care literatura despre grădini începe să se preocupe mai mult de modul în care grădina este percepută vizual de vizitatorii săi, în defavoarea intenției peisagistice. „Eseul despre grădini“ al lui Watelet este reprezentativ pentru tratatele despre grădini din cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, care propun cititorului o călătorie textuală și adesea sentimentală printr-un peisaj pitoresc bogat în diferite senzații, fie că este vorba de o scurtă plimbare prin grădină sau de traversarea unei ape cu vaporul, ca în textul lui Watelet. El descrie domeniul incipient al peisagisticii și îl reprezintă ca fiind populat de artiști, poeți, arhitecți și proiectanți, care concep grădinile ca pe niște picturi și reprezintă plimbarea prin grădină ca și când ar presupune o înlănțuire de tablouri aflate în perpetuă schimbare și mișcare. Rătăcirea prin grădina pitorească, ilustrată în proza ecfrastică a lui Watelet, poate fi traversată din nou și din nou, indiferent de constrângerile spațiale sau temporale. În „Eseul despre grădini“, Watelet traversează Sena cu vaporul, în drum spre Paris, unde descoperă cu totul întâmplător insula cu grădini pe care se va întinde viitoarea sa proprietate de la Moulin Joly. Privirea lui Watelet rătăcește prin peisajul pastoral care pare desprins din cu totul altă lume și se apleacă asupra viitoarei sale ferme, surprinzând astfel apele sale curgătoare și crângurile verzi, care, spre norocul său, erau scoase la vânzare. Un astfel de coup d’oeil, prin intermediul căruia tabloul volatil se imprimă instantaneu pe retină, îi oferă celui care vizitează grădina acces la propriul său subconștient, unde se întâlnește cu o gamă largă de emoții sugerate de imaginile, simbolismul și limbajul prin care comunică peisajul unei grădini.

Cuvinte-cheie: secolul al XVIII-lea, estetica pitorescului, sentimentalism, Claude-Henri Watelet, Moulin Joli.

Article history: Received 1 June 2023; Revised 21 August 2023; Accepted 13 September 2023; Available online 30 September 2023; Available print 30 September 2023.