AVATARS CONTEMPORAINS DU CONTEUR DANS LE PETIT CHAPERON UF DE JEAN-CLAUDE GRUMBERG

Abstract

Avatars of the Storyteller in Le Petit Chaperon Uf by Jean-Claude Grumberg. Since the 17^th century, when the story became part of the written literature thanks to Charles Perrault, the fairy-tale Le Petit Chaperon rouge represents an inexhaustible source of inspiration for all art creators. Over time, the renewal stakes of this canonical history changed and, during the 21^st century, the heroine of the marvelous universe enters the theatre stage and inscribes the recreative approach of the tale in a contemporary art that puts together aesthetics and ethics. One of the authors who successfully managed to reconcile ancient and contemporary culture by transforming the canonical scheme of this tale is Jean-Claude Grumberg. Being a contemporary writer who finds the creative substance of his work in his childhood memories and in the painful experience of the deportation of the Jews, Grumberg wrote in 2005 the play Le Petit Chaperon Uf in order to tell the Shoah differently and to propose alternatives to a possible recurrence of evil. In his process of cultural and generic adaptation of the tale, the storyteller has an essential role. Our study aims to answer to two questions: ''why the storyteller is metamorphosing?'' and ''who is his avatar?'' in the play Le Petit Chaperon Uf. Playing an essential role in the process of transmitting the tale over time, nowadays, he becomes part of the performance and his voice merges with the voice of other participants in the action. The wolf-storyteller and the heroine-storyteller try, each in turn, to tell the tale in order to impose their own version of the great [His]Story of humanity: the terrifying and monstrous, for the Nazi-wolf, and that of peace, for the little girl forced to wear the yellow hood.

 Avataruri ale povestitorului în Le Petit Chaperon Uf de Jean-Claude Grumberg. Încă din secolul al XVII-lea, când intră pe scena literaturii scrise datorită lui Charles Perrault, povestea Scufița roșie devine o sursă inepuizabilă de inspirație pentru toți creatorii de artă. De-a lungul timpului, mizele și factorii care au determinat rescrierea și adaptarea acestei povești canonice, care respectă o schemă unanim cunoscută, s-au schimbat. În secolul XXI, eroina universului fabulos intră pe scena teatrală și înscrie demersul recreativ într-un cadru mai larg, al artei contemporane care aduce împreună estetica și etica. Unul dintre scriitorii care au reușit cu succes adaptarea culturii vechi la cultura contemporană, metamorfozând schema canonică a poveștii, este Jean-Claude Grumberg, un autor pentru care copilăria sa și experiența dureroasă a deportării evreilor reprezintă principalele surse de inspirație. În 2005, Grumberg scrie piesa Le Petit Chaperon Uf cu scopul de a condamna într-un mod diferit Holocaustul și de a propune alternative la o posibilă recidivă a răului. În acest proces recreator de adaptare culturală a poveștii și de hibridizare a genului literar, povestitorul joacă un rol esențial. Studiul nostru își propune să răspundă la două întrebări esențiale: „care sunt factorii care determină metamorfoza povestitorului?” și „cine este avatarul său?” în piesa contemporană Le Petit Chaperon Uf. Jucând un rol esențial în procesul de transmitere a basmului de-a lungul timpului, el devine actor pe scena teatrală iar vocea sa se suprapune și se confundă cu cea a altor participanți la acțiune. Lupul-povestitor și eroina-povestitoare încearcă, fiecare la rândul său, să spună altfel povestea pentru a impune propria versiune a marii Istorii: terifiantă și crudă, pentru lupul-nazist, una a păcii și a egalității, pentru fetița forțată să poarte scufița galbenă.

Cuvinte-cheie: basm, adaptare teatrală, hibridizare, rescriere, literatură contemporană

Article history: Received 02 February 2024; Revised 26 May 2024; Accepted 05 June 2024;
Available online 25 June 2024; Available print 30 June 2024.