“QUESTA SIEPE”. SULL’ “INFINITO” DI LEOPARDI TRA TRADUZIONE E INTERPRETAZIONE

Authors

  • Otilia Ștefania DAMIAN Facoltà di Lettere (UBB Cluj). Email: otilia.damian@ubbcluj.ro

DOI:

https://doi.org/10.24193/subbphilo.2022.3.26

Keywords:

Leopardi, Coșeriu, translation theory, The Infinity, Eta Boeriu, Yves Bonnefoy

Abstract

Questa siepe. On Leopardi’s Infinity between Translation and Interpretation. This study aims to analyse the translation of Giacomo Leopardi’s Infinito in Romanian made by Eta Boeriu (1923-1984) and of some other modern translations of this poem in Romanian. The author demonstrates that the translation of Eta Boeriu is still the most refined one, so we will compare it especially with the variants of Lascăr Sebastian and Vasile Romanciuc. Using the concepts of Eugen Coșeriu’s translation theory (Coșeriu 2009), especially his references to meaning, designation and sense (Coșeriu 1991, 220-21), Damian focuses on the term “siepe” (“hedge”), on its role in creating the sense of limit and the infinity in the poetry and on its linguistic and cognitive synonyms in the different Romanian translations.

Article history: Received 22 May 2022; Revised 15 August 2022; Accepted 20 August 2022; Available online 20 September 2022; Available print 30 September 2022.

REZUMAT. Questa siepe. Despre Infinitul lui Leopardi între traducere și interpretare. Prezentul studiu își propune să analizeze traducerea în limba română a poeziei L’Infinito de Giacomo Leopardi realizată de Eta Boeriu (1923-1984) și a unora dintre ultimele traduceri moderne ale acesteia în limba română. Vom încerca să demonstrăm că versiunea Etei Boeriu este în continuare cea mai rafinată, fapt ce rezultă în special din compararea acesteia cu variantele lui Lascăr Sebastian și Vasile Romanciuc. Folosind conceptele teoriei traducerii lui Eugen Coșeriu (Coșeriu 2009), în special referințele sale la semnificație, desemnare și sens (Coșeriu 1991, 220-221), ne vom concentra asupra termenului “siepe” (“gard viu”), asupra rolului său în crearea ideii de limită și de infinit în textul leopardian, oprindu-ne asupra sinonimelor sale lingvistice și cognitive în diferitele traduceri românești.

Cuvinte-cheie: Leopardi, Coșeriu, teoria traducerii, Infinitul, Eta Boeriu, Yves Bonnefoy

Author Biography

Otilia Ștefania DAMIAN, Facoltà di Lettere (UBB Cluj). Email: otilia.damian@ubbcluj.ro

Otilia Ștefania DAMIAN insegna lingua e letteratura italiana presso il Dipartimento di Lingue Romanze della Facoltà di Lettere (UBB Cluj). Tra il 2007 e il 2010 ha seguito il corso di perfezionamento presso la Scuola Normale Superiore di Pisa (Italia). Ha conseguito il dottorato di ricerca in Filologia (dal 2008) presso l’Università “Babeș-Bolyai” di Cluj-Napoca. Le sue pubblicazioni e i suoi studi di ricerca si concentrano sulle interferenze culturali italo-romene e sulla lingua e letteratura italiana. È autrice del libro Antonio Possevino e la Transilvania tra censura e autocensura, Academia Română, Centrul de Studii Transilvane, Cluj-Napoca, 2015. Email: otilia.damian@ubbcluj.ro

References

Alighieri, Dante. 1991. Commedia. Inferno. A cura di Anna Maria Chiavacci Leonardi. Milano: Mondadori.

Amoretti, Giovanni. 1979. “L’ultimo orizzonte. Lettura psicanalitica dell’Infinito di G. Leopardi”. In Poesia e psicanalisi. Foscolo e Leopardi. Milano: Garzanti.

Avalle, D’Arco Silvio. 1977. Ai luoghi di delizia pieni. Saggio sulla lirica italiana del XIII secolo. Milano-Napoli: Riccardo Ricciardi Editore.

Balaci, Alexandru. 1972. Leopardi. Bucarest: Minerva.

Binni, Walter. 2014. Opere complete di Walter Binni. Firenze: Il Ponte https://www.fondowalterbinni.it/biblioteca/leopardi_1964-1967.pdf.

Blasucci, Luigi. 1996. I tempi dei «Canti». Torino: Einaudi.

Bonnefoy, Yves. 2000. Keats et Leopardi. Quelques traductions nouvelles. Paris: Mercure de France.

Bonnefoy, Yves. 2017. “A traduce nu poate fi decât a interpreta”. Traduzione di Fabiana Florescu. Revista de traduceri literare, no. 24, 31 ottobre 2017 https://www.fitralit.ro/31-10-2017-yves-bonnefoy-traduce-nu-poate-fi-decat-interpreta/

Bratu Elian, Smaranda. 2003. Mirabila tăcere. Bucarest: Editura Fundației Culturale Române.

Cărcăleanu, Eleonora. 1983. Leopardi în România. Bucarest: Minerva.

Cheie Pantea, Iosif. 1980. Eminescu și Leopardi, Bucarest: Minerva.

Cimpoi, Mihai. 2006. Leopardi: drum neted și drum labirintic, Bucarest: Ed. Ideea europeană.

Coșeriu, Eugen. 1991. “Lo erroneo y lo acertado en la teoría de la traducción”. In El hombre y su lenguaje: estudios de teoría y metodología lingüística, 214-239. Madrid: Gredos (1° edizione 1977, ristampa 1985).

Coșeriu, Eugen. 1995. “Los limites reales de la traducción”. In Temas de Lingüística Aplicada, ed. Fernández Barrientos Marín e Celia Wallhead, 155-68. Granada: Universidad de Granada.

Coșeriu, Eugen. 2009. Omul și limbajul său. Studii de filozofie a limbajului, teorie a limbii și lingvistică generală, a cura di Dorel Fînaru. Iași: Ed. Universității “Alexandru Ioan Cuza”.

Crescimbeni, Giovanni Maria. 1695. Elvio favola pastorale d’Alfesibeo Cario pastore, e custode d’Arcadia. In Rime di Alfesibeo Cario, Custode d’Arcadia. Col catalogo, e chiave de’ Pastori Arcadi nominati in questa, e in altre opere dell’istesso Autore. All’Altezza Serenissima del Principe Antonio di Parma. Roma: Gio. Battista Molo.

Crescimbeni, Giovanni Maria. 1842. Allegoria della giovinezza. In Scelta di poesie italiane. Napoli: Dai Torchi del Tramater.

Curtius, Ernst Robert. 2002. Letteratura europea e Medio Evo latino, a cura di Roberto Antonelli. Firenze: La Nuova Italia. (edizione romena Curtius, Ernst Robert. 1970. Literatura europeană și evul mediu latin. Traduzione Adolph Armbruster, Bucarest: Univers.)

Damian, Otilia-Ștefania. 2021. “«Errare». Sulla traduzione dei Canti di Leopardi in romeno”. In Romania contexta II: Sparizioni, cancellazioni, dimenticanze nelle letterature romanze, a cura di Monica Fekete, Andrei Lazăr e Sanda-Valeria Moraru, 247-258. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană.

Fekete, Monica. 2008. Il topos del locus amoenus nella letteratura italiana del Medioevo e del Rinascimento. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană.

Giurescu, C. Constantin. 1975. Istoria pădurii românești: din cele mai vechi timpuri până astăzi. Bucarest: Ceres.

Jaccottet, Philippe. 1997. D’une lyre à cinq cordes, Parigi: Gallimard.

Lederer, Marianne. 1984. Intérpreter pour traduire. Parigi: Ed. Didier.

Leopardi, Giacomo. 1918. Poeme. Traduzione di Alexandru Iacobescu. Craiova: Ramuri.

Leopardi, Giacomo. 1938. Poezii. Traduzione di Giuseppe Cifarelli. Bucarest: Tip. Bucovina

Leopardi, Giacomo. 1963. Versuri. Traduzione, prefazione e note di Lascăr Sebastian. Bucarest: Ed. Tineretului.

Leopardi, Giacomo. 1974. Scrisori, însemnări, cugetări. Traduzione di Smaranda Bratu Elian. Bucarest: Univers.

Leopardi, Giacomo. 1981. Cînturi, Canti. Traduzione, prefazione, cronologia, note e commenti Eta Boeriu. Cluj-Napoca: Dacia.

Leopardi, Giacomo. 1995. Poezii. In Giacomo Leopardi. Giuseppe Ungaretti. Poezii. Traduzione Vasile Romanciuc e Ludmila Kojușko. Prefazione Amedeo Carrocci e Mihai Cimpoi. Chișinău: Litera.

Leopardi, Giacomo. 1997. Tutte le poesie e tutte le prose. Roma: Newton.

Leopardi, Giacomo. 1997. Zibaldone, Roma: Newton.

Leopardi, Giacomo. 2013. Infinitul. Traduzione George Anca http://georgeanca.blogspot.com/2013/06/giacomo-leopardi-linfinitoinfinitul.html

Leopardi, Giacomo. 2019. L’infinito. Illustrazioni Marco Somà. Postfazione di Daniele Aristarco. Einaudi Ragazzi: San Dorligo della Valle

Leopardi, Giacomo. 2020. Infinitul. Traduzione di Eta Boeriu. Illustrazioni di Marco Somà. Postfazione di Daniele Aristarco. Florești: Signatura.

Luporini, Cesare. 1996. Leopardi progressivo. Roma: Ed. Riuniti

Marchese, Angelo. 1985. L’officina della poesia. Milano: Mondadori.

Mounin, Georges. 1963. Les problèmes théoriques de la traduction, Parigi: Gallimard.

Polo, José. 2017. “Trabajos de Eugenio Coșeriu, en lengua española, sobre la traducción y su entorno”. Trans. Revista de Traductología, no. 16, ott. 2017: 101-115

Pop, Otilia-Ștefania. 2001. “Un testo di Leopardi nella traduzione di Eta Boeriu”. In Studi italo-romeni, 37-43. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană.

Santagata, Marco, Laura Carotti, Alberto Casadei e Mirko Tavoni, Il filorosso. Antologia e storia della letteratura italiana ed europea. 2, Primo Ottocento, Bari: Laterza.

Santagata, Marco. 1994. Quella celeste naturalezza. Bologna: Il Mulino.

Scelta di poesie italiane. 1842. Napoli: Dai Torchi del Tramater.

Scotto, Fabio. 2007. “Le son de l’autre: théorie et pratique de la traduction d’Yves Bonnefoy”. In Yves Bonnefoy. Poésie, recherche et savoirs, edito da D. Lançon e

P. Née, 73-92. Parigi: Hermann éd.

Scotto, Fabio. 2019. “L’Émoi de l’Autre: traduire la poésie (Leopardi face à Bonnefoy, Jaccottet, Orcel)”, Studi francesi, 189 (LXIII/III) : 471-484 https://journals.openedition.org/studifrancesi/20606

Varga, Cristina. 2017. “Este actual Eugen Coșeriu în teoria traducerii?”. In Studii de traductologie românească, ed. Georgiana Lungu-Badea e Nadia Obrocea, 37-51. Timișoara: Univ. de Vest. http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/V4212/pdf

Wehle, Winfried. 1997. “L’infinito – dal colle dei concetti al mare delle immagni”. In Leopardi poeta e pensatore/Dichter und Denker, a cura di Sebastian Neumeister e Raffaele Sirri, 273-294. Napoli: Alfredo Guida Editore.

Zingarelli, Nicola. 1996. Vocabolario della lingua italiana. Bologna: Zanichelli.

Downloads

Published

2022-09-20

How to Cite

DAMIAN, O. Ștefania. (2022). “QUESTA SIEPE”. SULL’ “INFINITO” DI LEOPARDI TRA TRADUZIONE E INTERPRETAZIONE. Studia Universitatis Babeș-Bolyai Philologia, 67(3), 257–272. https://doi.org/10.24193/subbphilo.2022.3.26

Issue

Section

Articles