LA LECTURE « KALÉIDOSCOPIQUE » EN LIGNE

Authors

  • Angela-Gabriela POP Faculté de Lettres de l’Université « Babeș-Bolyai » Cluj-Napoca. angela.gabriela_pop@yahoo.com

DOI:

https://doi.org/10.24193/subbphilo.2022.3.30

Keywords:

Internet, communication, “kaleidoscopic” reading, internet lecturer, author, internet scriptor, “écrilecture”

Abstract

Kaleidoscopic reading online. The hypothesis Angela Pop examines is that the Internet brings with it new textual-discursive practices, including a new type of reading: kaleidoscopic reading. This emerges from information published in digital frames created by the world of Internet. It is characterized by a non-linear reception path, in which the reader follows milestones created by hyperlinks, in the page displayed by the computer. It is a quick reading, which goes from text to hypertext and aims to familiarize the readers with the content they are reading. An issue in an online environment concerns the role the internet user might play. Pop distinguishes three such online roles: 1. first, the internet reader [from the French lecteurnaute, i.e. lecteur + internaute (=internet user)] is the passive reader who only enjoys Internet content. He only reads texts written by others, and for him the Internet is a source of information. 2. second, a virtual author, one who publishes various papers (and content), which makes us consider him an author in the real world. 3. A third role is played by the internet scriptor (in French: scriptornaute) a person who makes comments online, on texts published by virtual authors. A transition of the Internet user from one “role” to another can take place in the process of kaleidoscopic reading. Pop identifies three essential types of kaleidoscopic reading: circular, spiral and open. “Ecrilecture” (from the French écrire=to write + lecture=to read) coexists with online kaleidoscopic reading.

Article history: Received 30 June 2022; Revised 1 September 2022; Accepted 3 September 2022; Available online 20 September 2022; Available print 30 September 2022.

REZUMAT. Lectura caleidoscopică online. Ipoteza pe care o studiem este aceea că Internetul generează practici textual-discursive noi, printre care și un nou tip de lectură: lectura caleidoscopică. Ea apare odată cu activitatea consumatorului de conținut al cadrelor digitale create de lumea informaticii și a Internetului. Acest tip de lectură se caracterizează printr-un parcurs al receptării non-linear, în care cititorul urmează jaloanele hyperlinkurilor din spațiul paginii afișate de calculator. Este o lectură rapidă, care trece de la text la hypertext și de la un modul textual la un altul. Ea are ca scop doar familiarizarea cititorului cu conținutul pe care-l parcurge. În mediul online se pune problema rolurilor utilizatorului de Internet care acționează prin gest (gestul de a face click de exemplu) pentru a-și manifesta prezența. Distingem trei asemenea roluri, pe care le vom denumi: lectornaut, autor virtual și scriptornaut. 1. Lectornautul este cititorul pasiv care „consumă” conținutul Internetului ca pe un spectacol. El doar parcurge textele scrise de alții online, se informează pornind de la ceea ce citește. 2. Îl numim autor virtual pe cel care publică, pe diverse site-uri Internet, materiale de importanța celor care ne fac să-l considerăm autor și în lumea reală. 3. Rolul de scriptornaut este cel în care enunțiatorul situat online comentează textele publicate de autorii virtuali. În timpul lecturii caleidoscopice poate avea loc trecerea internautului de la un „ rol” la altul. Distingem trei tipuri esențiale de lectură caleidoscopică: cu parcurs circular, în spirală și cu parcurs deschis. „Ecrilectura” coexistă cu lectura caleidoscopică online.

Cuvinte-cheie: Internet, comunicare, lectură „caleidoscopică”, lector, autor virtual, scriptornaut, „ecrilectură”

Author Biography

Angela-Gabriela POP, Faculté de Lettres de l’Université « Babeș-Bolyai » Cluj-Napoca. angela.gabriela_pop@yahoo.com

Angela-Gabriela POP prépare une thèse de doctorat en philologie sur le discours numérique, à la Faculté de Lettres de l’Université « Babeș-Bolyai » Cluj-Napoca. Elle enseigne le français langue étrangère à Colegiul Național « Gheorghe Șincai » de Cluj-Napoca, et à l’Institut français. angela.gabriela_pop@yahoo.com

References

Beaudouin, Valérie. 2002. « De la publication à la conversation : Lecture et écriture électroniques », Réseaux, 2002/6 (no 116), 199-225, URL : https://www.cairn.info/revue-reseaux1-2002-6-page-199.htm, DOI: 10.3917/res.116.0199, consulté le 02/05/22.

Bush, Vannevar. 1945. “As we may think”, in The Atlantic monthly; July 1945 [En ligne] https://cdn.theatlantic.com/media/archives/1945/07/176-1/132407932.pdf, consulté le 29/06/22.

Canivet, Isabelle. 2021. Bien rédiger pour le web. Stratégie de contenu pour améliorer son référencement naturel, Paris: Eyrolles, 5ème édition, fichier Kindle.

Chartier, Roger.1996. Culture écrite et société : l’ordre des livres (14ème – 18ème siècle). Paris.

Clement, Jean. 1995. « Du texte à l'hypertexte : vers une épistémologie de la discursivité hypertextuelle, Acheronta. Revista de Psicoanálisis y Cultura Número 2 – Diciembre 1995, [En ligne] : https://www.acheronta.org/acheronta2/dutextel.htm , consulté le 25 /05/22.

Davallon, Jean et al. 2003. Lire, écrire, récrire : Objets, signes et pratiques des médias informatisés. Nouvelle édition, Paris : Éditions de la Bibliothèque publique d’information [en ligne] (généré le 02 février 2021). Disponible sur Internet : ISBN : 9782842461621. DOI : https://doi.org/10.4000/books.bibpompidou.394.

Ertzscheid, Olivier. 2002. « L’hypertexte: haut lieu de l’intertexte », La Revue des Ressources, 31/10/2002 [En ligne] https://www.larevuedesressources.org/l-hypertexte-haut-lieu-de-l-intertexte,027.html, consulté le 29/06/2022.

Levy, Pierre. 1995. « Lire sur écran » , Le Débat 1995/4 n° 86 | pages 127 à 131 ISSN 0246-2346 ISBN 9782072397936 ; [en ligne] DOI 10.3917/deba.086.0127, https://www.cairn.info/revue-le-debat-1995-4-page-127.htm, consulté le 29/01/2022.

Maingueneau, Dominique. 2016. « L’ethos discursif et le défi du Web », Itinéraires 2015-3/2016 [En ligne], https://doi.org/10.4000/itineraires.3000.

Manguel, Alberto. 2006. Une histoire de la lecture, traduit de l’anglais par Christine Le Bœuf, Arles : Actes Sud, collection Babel.

Peytard, Jean et MOIRAND, Sophie. 1992. Discours et enseignement du français : les lieux d’une rencontre, Paris : Hachette FLE.

Paveau, Marie-Anne. 2017. L’analyse du discours numérique. Dictionnaire des formes et des pratiques. Paris : Hermann.

Saemmer, Alexandra. 2015. Rhétorique du texte numérique. Figures de la lecture, anticipation de pratiques, Villeurbanne, presses de l’Enssib.

Saemmer, Alexandra. 2022. La lecture sur supports numériques : diversification d’une activité complexe, 3ème Journée Couperin sur le livre électronique [En ligne] : https://www.couperin.org, consulté le 05/05/2022.

Souchier, Emmanuel ; Jeanneret, Yves ; Le Marec, Joëlle (dir.). 2003. Lire, écrire, récrire. Objets, signes et pratiques des médias informatiques, BPI/centre Pompidou.

Vandendorpe, Christian, 1999. « Je clique, donc je lis », in Du papyrus à l'hypertexte. Essai sur les mutations du texte et de la lecture, 227- 233. Paris / La Découverte, coll. Sciences et société.

Downloads

Published

2022-09-20

How to Cite

POP, A.-G. (2022). LA LECTURE « KALÉIDOSCOPIQUE » EN LIGNE. Studia Universitatis Babeș-Bolyai Philologia, 67(3), 325–340. https://doi.org/10.24193/subbphilo.2022.3.30

Issue

Section

Articles