IMAGINATION UND WISSEN ÜBER DIE NACHBARVÖLKER IN DER RUMÄNIENDEUTSCHEN LITERATUR NACH DEM ERSTEN WELTKRIEG

Abstract

Imagination and Knowledge about the Neighbouring Peoples in the German Literature in Romania after the First World War. The starting point of this paper consists in adapting the ideas formulated by the cultural turn, according to which culture is a product of a dynamic process. After the First World War, a new cultural field was formed through a very fast process in the micro-society of German-speaking people in Transylvania and Banat. This cultural field was mostly influenced by the newspapers and cultural periodicals (Klingsor, Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt, Temeswarer Zeitung), by ecclesiastical discourse and by the speeches given by the Saxon and Swabian politicians. The literature of this period illustrates a very intense life; several texts deal with either the problems of time or describe a glorious past. The most famous authors (Adam Müller Guttenbrunn, Karl von Möller, Adolf Meschendörfer, Heinrich Zillich) are in the spotlight of public life. This article’s case studies are taken from the literature of Transylvania. In general, it can be said that the representation of Romanians is positive, that of Hungarians is to some degree negative, while Jews are rarely represented.

REZUMAT. Imaginar și cunoștințe despre popoarele învecinate în literatura de expresie germană din România după Primul Război Mondial. Punctul de plecare al lucrării constă în adaptarea ideilor formulate de turnura culturală, conform căreia cultura este produsul unui proces dinamic. După Primul Război Mondial, un nou câmp cultural se formează într-un proces foarte rapid. Este şi cazul microsocietăţii germane din Transilvania și Banat, care este influențată de revistele și cotidienele timpului (Klingsor, Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt, Temeswarer Zeitung), de discursul ecleziastic și de politicienii sași și șvabi. Literatura prezintă în perioada abordată o viață foarte intensă; apar mai multe texte care tratează problemele timpului ori descriu un trecut glorios. Autorii cei mai cunoscuţi (Adam Müller Guttenbrunn, Karl von Möller, Adolf Meschendörfer, Heinrich Zillich) se află în punctul de focalizare a vieții publice. Studiile de caz sunt luate din literatura din Transilvania. În general, se poate afirma că imaginea românilor este pozitivă, a maghiarilor apare cu uşoare tente negative, iar evreii sunt rareori reprezentaţi.

 Cuvinte-cheie: imagologie, români, maghiari, evrei