BEWAHREN DER DEUTSCHEN IDENTITȀT UND SPRACHE IN GROßRUMȀNIEN. DAS VEREINSLEBEN

Abstract

Preserving the German Identity and Language in Romania after 1918. Cultural Associations. The present paper explores some cultural sociological aspects of the economic, leisure-related and professional associations of the German minority living in Romania at the time of the Weimar Republic (1918-1933), in the context of the social-political transformations and the development of the modern, interwar Romanian society. Although German associations existed in the now Romanian territories before 1918 as well, many new associations were founded and the activity of the already existing ones flourished during the interwar period. The associations are analysed in respect to the regions in which the Germans of Romania lived (Transylvania, Banat, Bukovina, the Romanian Old Kingdom and Bessarabia), the type of association, their objectives, publications and activities. The establishment of so many associations at the time of the Weimar Republic and their intense activities reveals, on one hand, the endeavours of the German minority to preserve its language and identity, and on the other hand, the freedom that the German community enjoyed – in other words, quite a liberal cultural politics of the Greater Romania. The associations were a part of the development of a socio-cultural field which granted the Germans a special place in Romania’s cultural history.

REZUMAT. Păstrarea identităţii şi limbii germane ȋn România Mare. Asociaţii culturale. Prezenta lucrare își propune să trateze câteva aspecte socio-culturale ale asociațiilor economice, de timp liber și profesionale ale minorității germane ce trăia în România Mare în timpul Republicii de la Weimar (1918-1933), pe fundalul transformărilor socio-politice și al dezvoltării societății românești moderne. Cu toate că și înainte de 1918 existau asociații ale germanilor în teritoriile din care s-a constituit România Mare, perioada interbelică a reprezentat o perioadă înfloritoare pentru înființarea de noi societăți sau intensificarea activității celor deja existente. Analiza este realizată din mai multe perspective: a regiunii în care trăia minoritatea germană (Transilvania, Banat, Bucovina, Vechiul Regat și Basarabia), tipul de asociație, obiectivele, publicațiile și activitățile desfășurate. Înființarea a numeroase asociații în timpul Republicii de la Weimar și activitatea lor intensă relevă pe de o parte strădaniile minorității germane să promoveze limba și identitatea germană, și pe de altă parte libertatea de care se bucura aceasta – cu alte cuvinte, o politică culturală relativ liberală a României Mari. Fenomenul de asociere a reprezentat o parte integrală a dezvoltării unui câmp socio-cultural care a conferit germanilor un loc aparte în istoria culturală a României.

Cuvinte-cheie: asociații, germanii din România, România Mare, Republica de la Weimar, limbă și identitate germane