The Medieval Book in Early Modern Transylvania Preliminary Assessments

Abstract

The present paper aims to resume, after an intermission of more than 100 years, a generous research subject, well represented on the international and regional scene, but completely out of the spotlight of Romanian historians: the history of the medieval book from Transylvania and its post-medieval destiny. The research perspectives focus on two major directions: on the one hand, the analysis of the historical contexts that favoured the keeping and uninterrupted use of medieval books during the 16^th-17^th Centuries, on the other hand the study of fragments detached from medieval manuscripts and re-used as materials for the covers and bindings of modern volumes. The destiny of the books, fata libelli, in the interval between their pragmatic use and their transformation into cultural heritage objects during the 19^th century, comes forth as a distinct research theme at a national level. The preliminary assessments on this research topic in Romania concern the circumscription of the topic, the review of sources at the disposal of researchers, and also a scrutiny of international research and results.

Rezumat: Cartea medievală în Transilvania premodernă. Preliminarii la o cercetare. Articolul de față își propune să reia, după o întrerupere de mai bine de 100 de ani, un subiect de cercetare generos, bine reprezentat pe scena internațională și regională, dar cu totul ieșit din atenția cercetătorilor din România: istoria cărții medievale din Transilvania din perspectiva destinului post-medieval al acesteia. Perspectivele de cercetare se axează pe două direcții majore: pe de o parte, analiza circumstanțelor istorice în care cartea medievală a fost păstrată și eventual folosită continuu în secolele XVI-XVII, pe de altă parte, este vorba de studiul fragmentelor desprinse din manuscrisele și tipăriturile medievale aflate în circulație locală, refolosite în secolele XVI-XVII drept materiale în legarea coperților volumelor moderne. Destinul cărților, fata libelli, în perioada intermediară dintre folosirea lor pragmatică și transformarea lor în obiecte de patrimoniu cultural în decursul secolului al XIX-lea, se desprinde astfel ca o temă de cercetare distinctă pe plan național. Considerațiile preliminare privind aceasă temă de cercetare în România privesc circumscrierea subiectului și o privire generală asupra surselor aflate la dispoziția cercetătorilor, în paralel cu o primă evaluare a progreselor în domeniu pe plan internațional.

 Cuvinte-cheie: Transilvania medievală și modern-timpurie, manuscris, carte tipărită, studiul fragmentelor.