The sacred topography of Tibiscum
Keywords:
religion, Tibiscum, topography, epigraphy, sculpture.Abstract
The religious life in Tibiscum is well documented by numerous sculptural and epigraphic pieces certifying various deities, religious practices and providers. Broadly speaking, the monuments reveal, through the iconographical type or through the epithets worn by the deities, which one of these cults enjoyed a more special worship and especially, who the worshipers were. The purpose of the present paper is to objectively analyze all the epigraphic and architectonic sources of the castrum and the civil settlement of Tibiscum, which is concentrated on the religious life of the community, following the chronological and topographical evolution of the establishment so as to define the sacred topography of Tibiscum to the current stage of the research. Thereby, we intend to foreshadow, for the local archeological research, certain urban layout elements that integrated the places of worship in the planimetry of the establishment.
Rezumat. Topografia sacră a așezării Tibiscum. Viaţa religioasă la Tibiscum este bine documentată prin descoperirea a numeroase piese epigrafice și sculpturale reprezentând diferite divinităţi, edificii cultice și preoţi. Pe scurt, monumentele indică, prin tipurile iconografice și epitetele purtate de diferitele divinităţi, care din aceste culte s-a bucurat de mai multă popularitate și cine erau adoratorii. Scopul acestei lucrări este să analizeze sursele epigrafice votive și arhitectonice din castru și din așezarea civilă de la Tibiscum, fiind centrată pe viaţa religioasă a comunităţii, urmărind evoluţia cronologică și topografică a așezării, astfel încât să poată fi definită topografia sacră a așezării analizate în actualul stadiu al cercetării. Prin urmare, intenţionăm să indicăm, pentru cercetare aarheologică locală, anumite elemente de structură urbană care integrează locurile de cult în planimetria așezării.
Cuvinte cheie: religie, Tibiscum, topografie, epigrafie, sculptură
References
Alföldy 1963, G. Alföldy, Aquincum vallási életének története, BudRég, 20, 1963, 47-69.
Alicu 2000, D. Alicu, Le temple d’Apollo de Tibiscum. Chronologie et typologie, Tibiscum, 10, 2000, 299-304.
Alicu 2002, D. Alicu, Addenda la repertoriul templelor romane din Dacia, Apulum, 39, 2002, 201-235.
Andringa 2009, W. van Andringa, Quotidien des dieux et des Cites. La vie religieuse dans les Cites du Vésuve à l’époque romaine, Rome, 2009.
Antal 2014, A. Antal, Cultul Venerei în Dacia romană, PhD Thesis, Cuj-Napoca, 2014.
Ardevan 1997, R. Ardevan, Eques Romanus equo public. Asupra unei inscripţii din Tibiscum, in: M. Bărbulescu (ed.), Civilizaţia romană în Dacia, Cluj-Napoca, 1997, 119-129.
Ardeţ 1993, A. Ardeţ, Amfora romană în Banat, Tibiscum, VIII, 1993, 95-139.
Ardeţ/Ardeţ 2004, A. Ardeţ, L. C. Ardeţ, Tibiscum. Așezările romane, Cluj-Napoca, 2004.
Ardeţ 2006, A. Ardeţ, Amforele din Dacia Romană, Timișoara, 2006.
Balla 1967, L. Balla, Zur Geschichte des religiösen Lebens von Savaria, ACD, 3, 1967, 67-76.
Bărbulescu 1981, M. Bărbulescu, Relieful ”narativ” în Dacia, ActaMN, 18, 1981, 455-460.
Bărbulescu, Nemeș 1974-1975, M. Bărbulescu, E. Nemeș, Un relief cu muncile lui Hercules din Palatul Augustalilor, Sargetia, 11-12, 1974-1975, 317-322.
Benea 1999-2000, D. Benea, Organizarea internă a aşezărilor vicane ale castrelor auxiliare (II). Edificiile de cult, Sargetia, 28-29, 1, 1999-2000, 191-203.
Benea 2003, D. Benea, Istoria așezărilor de tip vici militares în Dacia Romană, Timișoara, 2003.
Benea 2013, D. Benea, Istoria Banatului în Antichitate, Timișoara, 2013.
Benea/Bona 1994, D. Benea, P. Bona, Tibiscum, Bucureşti, 1994.
Benea/Lalescu 1997-1998, D. Benea, I. Lalescu, Contribuţii la istoria așezării de la Ad Mediam (Băile Herculane), Sargetia, 27, 1, 1997-1998, 267-301.
Boda 2015, I. Boda, The Sacred Topography of Colonia Sarmizegetusa, AAASH 66, 2015, 281-306.
Boda/Szabó 2011, I. Boda, Cs. Szabó, Notes an a Dolichenian Relief from Mehadia, Marisia, 31, 2011, 275-285.
Boda/Szabó 2014, I. Boda, Cs. Szabó, The bibliography of Roman religion in Dacia, Cluj-Napoca, 2014.
Boda/Varga 2013, I. Boda, R. Varga, Archaeological research in the Banat Region at the end of the 19th century and the beginning of the 20th century, in: A. Stavilă, D. Micle, A. Cîntar, C. Floca, S. Forţiu (eds.), ArheoVest I: In Memoriam Liviu Măruia, Szeged, 2013, 397-412.
Brelich 1938, A. Brelich, Aquincum vallásos élete, in: Laureae Aquincenses memoriae Valentini Kuzsinszki decatae, Budapest, 1938, 20-142.
Catella/Krause 2009, D. Castella, M. Krause (eds.), Topographie sacreé et rituels. Le case d’Aventicum, capital des Helvétes, Bäle, 2009.
Carbó García 2010, J. R. Carbó García, Los cultos orientales en la Dacia romana. Formas de difusión, integración y control social e ideológico, Salamanca, 2010.
Chirilǎ/ Gudea, Matei/Lucăcel 1980, E. Chirilǎ, N. Gudea, Al. Matei, V. Lucăcel, Raport preliminar despre săpăturile de la Moigrad (Porolissum) din anii 1977-1979, ActaMP, 4, 1980, 82-104.
Chirilǎ/Gudea, Matei/Lucăcel 1983, E. Chirilǎ, N. Gudea, Al. Matei, V. Lucăcel, Raport despre săpăturile arheologice de la Moigrad (Porolissum) în anii 1980-1982, ActaMP, 7, 1983, 119-148.
Cîntar 2013 a, A. Cîntar, Istoricul măsurătorilor topografice aplicate sitului Tibiscum (Jupa, jud. Caraş-Severin), in: A. Stavilă, D. Micle, A. Cîntar, C. Floca, S. Forţiu (eds.), ArheoVest I. In memoriam Liviu Măruia. Interdisciplinaritate în Arheologie şi Istorie, Szeged, 2013, 597-605.
Cîntar 2013 b, A. Cîntar, Trigonometric method used to correct local coordinates topographic surveys, applied for archaeology, AUVT, 1, 2013, 155-159.
Cîntar 2015, A. Cîntar, Aplicabilitatea sistemelor grafice 2D și 3D în studierea evoluţiei arhitectonice a așezării de la Tibiscum, Szeged, 2015.
Diaconescu 2011, Al. Diaconescu, Temples of ethnic communites (assembley halls) in Roman Dacia. An architectural prospective, ActaMN, 45-46, I, 2008-2009 (2011), 135-192.
Diaconescu/Bota 2004, Al. Diaconescu, E. Bota, Epigraphy and Archaeology. The Case of the two recently excavated nymphaea from colonia Dacica Sarmizegetusa, in: R. Ardevan, C. Ciongradi, C. Găzdac, L. Ruscu (eds.), Orbis Antiquus. Studia in Honorem Ioannis Pisonis, Cluj-Napoca, 2004, 470-501.
Domínguez 2012, J. S. Domínguez, Manifestaciones religiosas y espacios sacros en los horrea del occidente del Imperio Romano, Madrider Mitteilungen, 53, 2012, 310-341.
Euskirchen 1993, M. Euskirchen, Epona, BerRGK, 74, 1993, 661-855.
Étienne/Piso, Diaconescu 2006, R. Étienne, I. Piso, Al. Diaconescu, Le Forum Vetus de Sarmizegetusa, București, 2006.
Isac/Stratan 1973, D. Isac, I. Stratan, Monumente de artă provincială romană în Muzeul din Lugoj, Banatica, 2, 1973, 120-123.
Milleker 1892, B. Milleker, Dél-Magyarország római régiségleletei, TRÉ, 8, 1892, 107-143.
Moga 1972, M. Moga, Noi tăbliţe votive de la Tibiscum închinate Cavalerilor Danubieni, Tibiscus, 2, 1972, 39-51.
Moga/Benea 1979, M. Moga, D. Benea, Tibiscum și războaiele marcomanice, Tibiscus, 5, 1979, 133-140.
Marcu 2006 a, F. Marcu, Cult places in the Roman forts, ActaMN, 41, 2006, 76-105.
Marcu 2006 b, F. Marcu, Scholae in the forts of Dacia, Dacia NS, 1, 2006, 259-269.
Nemeti 2005, S. Nemeti, Sincretismul religios în Dacia romană, Cluj-Napoca, 2005.
Nemeti 2012, S. Nemeti, Dialoguri păgâne. Formule votive şi limbaj figurat în Dacia romană, Iaşi, 2012.
Nemeti 2015, S. Nemeti, I rilievi dei Cavaleri Danubiani. Spunti per l’interpretazione diacronica delle varianti regionali, in: C. G. Alexandrescu (ed.), Cult and votive monuments in the Roman Provinces. Procedings of the 13th International Colloquium on Roman Provincial Art, Cluj-Napoca, 2015, 129-138.
Nemeti/Ardeţ 2013, S. Nemeti, A. Ardeţ, A relief from Tibiscum depicting the Danubian Riders, Tibiscum, 3, 2013, 213-244.
Paulovics 1943, I. Paulovics, Savaria-Szombathely topográfiája, Szombathely, 1943.
Piso 1982, I. Piso, Maximinus Thrax und die Provinz Dazien, ZPE, 49, 1982, 225-238.
Piso 1983, I. Piso, Epigraphica (XIV), ActaMN, 20, 1983, 103-111.
Piso/Benea 1999, I. Piso, D. Benea, Epigraphica tibiscensia, ActaMN, 36, 1, 1999, 91-107.
Piso/Rogozea 1985, I. Piso, P. Rogozea, Ein Apollo Heiligtum in der Nähe von Tibiscum, ZPE, 58, 1985, 211–214.
Popescu 2011, S. Popescu, Vizita lui Caracalla în Dacia, Drobeta, 21, 2011, 53-64.
Rickman 1971, G. Rickman, Roman granaries and store buildings, Cambridge, 1971.
Rusu-Pescaru/Alicu 2000, A. Rusu-Pescaru, D. Alicu, Templele romane din Dacia, Deva, 2000.
Rüpke 2011, J. Rüpke, Lived ancient religion: questioning „cults” and „polis religion”, Mythos, 5, 191-203.
Sanie 1981, S. Sanie, Cultele orientale în Dacia romană. 1. Cultele siriene şi palmirene, Bucureşti, 1981.
Sicoe 2014, G. Sicoe, Die mithräischen Steindenkmäler aus Dakien, Cluj-Napoca, 2014.
Smith 2013, A. M. Smith, Roman Palmyra; Identity, Community and State Formation, Oxford, 2013.
Sommer 2012, M. Sommer, The Venice of the Sands: Palmyrene Trade Revisited, in: J. C. Meyer (ed.), Palmyrena Conference, 1-3 December 2012, Athena, 2012.
Sosztarits 1994, O. Sosztarits, Topographische Forschungen im südlichen Teil von Savaria, in: Gy. Hajnóczy (ed.), La Pannonia e l’Imperio Romano, Roma, 1994, 233-241.
Szabó 2003, Á. Szabó, Raetia oder Ratiaria? Caracalla “… in Dacia resedit? – zu SHA, Ant. Caracalla V.4, AAASH, 43, 2003, 139-150.
Szabó 2005-2006, Á. Szabó, Urbs Romana Aquincumban. Betekintés a kultusz tartományi történetébe, FA, 52, 2005-2006, 57-78.
Szabó 2007, Á. Szabó, Dáciai papság, Budapest, 2007.
Szabó 2014, Cs. Szabó, Urbs et Cultus Deorum. Római vallás a Kr.u. II.-III. századi városokban: módszertani áttekintés, Vallástudományi szemle, 2014/1-2, 2014, 41-58.
Szabó 2015, Cs. Szabó, The Cult of Mithras in Apulum: individuals and communities, in: L. Zerbini (ed.), Atti di Convegno II. International Conference on Danubian Provinces, Ferrara, 20-22 November 2013, Ferrara, 2015, 407-422.
Steimle 2007, C. Steimle, Religion im Römischen Thessaloniki, in: J. Rüpke (ed.), Antike Religionsgeschichte im räumlicher Perspektive, Tübingen, 2007, 66-73.
Steimle 2008, C. Steimle, Religion im Römischen Thessaloniki. Sacral topographie, Kult und Gesellschaft, Tübingen, 2008.
Ştefănescu – Oniţiu 2009, A. Ştefănescu – Oniţiu, Religia militarilor din Dacia romană, Timişoara, 2009.
Ungurean 2008, O. Ungurean, Teracote figurate în Dacia romană, PhD Thesis, Cluj-Napoca, 2008.
Timoc 1997, C. Timoc, Observaţii cu privire la cultul zeiţei Epona în Dacia romană, StComSatuMare, 14, 1997, 115-117.
Timoc 2004, C. Timoc, Contribuţii la problema aprovizionării cu apă a orașului antic Tibiscum, PB, 3, 2004, 77-81.
Timoc 2005 a, C. Timoc, Despre cultul Eponei la Tibiscum, Banatica, 17, 2005, 235-245.
Timoc 2005 b, C. Timoc, Templul palmyrenilor din castrul de la Tibiscum – Jupa, PB, 4, 2005, 115-122.
Timoc 2006, C. Timoc, Neue Inschriften aus dem römischen Kastell von Tibiscum, AB, 14, 1, 2006, 277-281.
Timoc 2007, C. Timoc, Barăcile soldaţilor romani de la Tibiscum, AB SN, 15, 2007, 85-96.
Timoc/Boda mss., C. Timoc, I. Boda, Bemerkungen über ein mithraisches Relief aus Tibiscum (Jupa, Caransebeș, RO), forthcoming.
Tóth 1994, I. Tóth, A Dacian «Apostle» of the cult of Mithras?, Specimina Nova, 8, 1994, 153-160.
Tóth 1995, I. Tóth, A Dacian «Apostle» of the cult of Mithras?, Din istoria Europei romane, Seria Istoria, 4, Oradea, 1995, 175-180.
Tóth 2003, I. Tóth, Mithras Pannonicus, Budapest-Pécs, 2003.
Ţeposu – Marinescu/Pop 2000, L. Ţeposu – Marinescu, C. Pop, Statuete de bronz din Dacia romană, Bucureşti, 2000.
Vasinca 2009, M. Vasinca Hadiji, Cultul Cavalerilor Danubieni, cu privire special asupra provinciei Dacia, PhD Thesis, Timișoara, 2009.
Van Haeperen 2010, F. Van Haeperen, Vie religieuse et horrea: exemples de Rome et d'Ostie, ARG, 12, 2010, 243-259.
Wissowa 1902, G. Wissowa, Religion und Kultus der Römer, München, 1902.
Żuchowska 2013, M. Żuchowska, Palmyra and the Far Eastern trade, Studia Palmyreńskie, 12, 2013, 381-387.
Downloads
Published
How to Cite
Issue
Section
License
Copyright (c) 2016 Studia Universitatis Babeș-Bolyai Historia
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License.
