Relationship of temples of Deus Invictus Serapis at Sarmizegetusa and of Apollo at Tibiscum with Emperor Caracalla
Keywords:
Dacia, Serapis, Apollo, temples, Caracalla.Abstract
The autor is proposing another reconstruction of the building inscription of the temple of Deus Invictus Serapis from Sarmizegetusa, dating it more precisely than I. Piso did (212-217), in AD 213, before 8 October, using as main analogies the three construction plaques from Porolissum. At the same time he links this inscription with one raised as well for Apollo and Caracalla in the shrine from Tibiscum, considering both raised at the same time under the governor L. Marius Perpetuus. He proposes, based on epigraphic evidence, a visit of Septimius Severus, Caracalla and Geta at Tibiscum and Sarmizegetusa in AD 202 on their journey back from Orient and Egypt, even not recorded in the written sources. Then he discusses the journey of Caracalla along the Danube going to Orient in AD 213. The author’s conclusion is he had not enough time from 8 October when finished the expeditio Germanica to 17 December 213 when attested already at Nicomedia to travel across Dacia till Porolissum. The only acceptable trip is at Drobeta and possible to the fanum of Apollo at Tibiscum. All this inscriptions from 213 do not prove Caracalla’s visit in Dacia, but the province’s desire to get the same benefits as Pannonia and Moesia and the willing of the communities and military units to have the emperor in their places to get advantages. That was the reason everywhere in Dacia were made great preparations expecting the imperial tour, which for many never came.
Rezumat. Templele lui Deus Invictus Serapis la Sarmizegetusa și Apollo la Tibiscum și împăratul Caracalla. Autorul propune o altă întregire a inscripţiei de construcţie a templului lui Deus Invictus Serapis de la Sarmizegetusa, datând-o mai precis decât I. Piso (în 212-217), adică în 213 p. Chr., înainte de 8 octombrie, folosind ca anlogii trei plăci de construcţie de la Porolissum. În același timp, această inscripţie este pusă în legătură cu cea dedicată lui Apollo și Caracalla în templul de la Tibiscum, considerând că ambele au fost dedicate în același timp, sub guvernatorul L. Marius Perpetuus. Pe baza documentaţiei epigrafice, autorul propune o vizită a lui Septimius Severus, Caracalla și Geta la Tibiscum și Sarmizegetusa în 202 p. Chr, chiar dacă aceasta nu este menţionată de sursele scrise. Apoi discută călătoria lui Caracalla la Dunăre în 213 p. Chr., în timp ce mergea spre Orient. Concluzia autorului este că nu a avut timp suficient pentru a traversa Dacia până la Porolissum, de la 8 octombrie când s-a încheiat expeditio Germanica până la 17 decembrie 213, când este prezent la Nicomedia. Singura călătorie acceptabilă este la Drobeta și posibil până la fanum-ul lui Apollo de la Tibiscum. Toate inscripţiile din 213 nu dovedesc faptul că împăratul a vizitat Dacia, ci dorinţa provincialilor din Dacia de a primi aceleași privilegii ca cei din Pannonia și Moesia și disponibilitatea comunităţilor și soldaţilor de a-l primi pe împărat pentru a obţine avantaje. Pentru acest motiv, peste tot în Dacia, au fost făcute pregătiri masive în așteptarea vizitei imperiale, care pentru mulţi nu s-a mai petrecut.
Cuvinte cheie: Dacia, Serapis, Apollo, temple, Caracalla
References
Alicu/Paki 1995, D. Alicu, A. Paki, Town-planning and Population in Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Oxford, BAR, 605, 1995.
Boteva 2010, D. Boteva, Roman Emperors Visiting the Danubian Province of Lower Moesia: July 193-February 211, in: L. Zerbini (ed.), Roma e le Province del Danubio. Atti del I Convegno Internazionale Ferrara-Cento, 15-17 Ottobre 2009, Soveria Mannelli, 2010, 231-248.
Bricault/Veymiers 2014, L. Bricault, R. Veymiers (eds.), Bibliotheca Isiaca, III, Bordeaux, 2014.
CAH 2005, A. K. Bowman, P. Garnsey, A. Cameron (eds.), The Crisis of Empire AD 193-337 (= Cambridge Ancient History, 12), Cambridge, 2005.
Cristea/Tecar 2010, S. Cristea, T. Tecar, Isis și Serapis în epigrafia Daciei romane, in: V. Rusu-Bolindeţ, T. Sălăgean, R. Varga (eds.), Studia archaeologica et historica in honoren magistri Dorin Alicu, Cluj-Napoca, 2010, 255-282.
Diaconescu 1997, Al. Diaconescu, Dacia under Trajan. Some Observations on Roman Tactics and Strategy, in: N. Gudea (ed.), Beiträge zur Kenntnis de römischen Heeres in den dakischen Provinzen, Cluj-Napoca 1997, 5-44
Fitz 1966, J. Fitz, When was Caracalla in Pannonia and Dacia?, Alba Regia, 6-7, 1965-1966, 202-205.
Horster 2001, M. Horster, Bauinschriften römischer Kaiser. Untersuchungen zum Inchriftenpraxis und Bautätigkeit in den Städten des westlichen Imperium Romanum, Stuttgart, 2001.
Kneissl 1969, P. Kneissl, Die Siegestitulatur des römischen Kaiser. Untersuchungen zu den Siegenbeinamen des ersten und zweiten Jahrhunderts, Göttingen, 1969.
Królczyk 2011, K. Królczyk, Der Germanenfeldzug des Kaiser Caracalla im Lichte der epigraphischen Quellen, in: S. Ruciński, C. Balbuza, C. Królczyk (eds.), Studia Lesco Mrozewicz. Ab amicis et discipulis dedicata, Poznań, 2011, 203-220.
Macrea 1957, M. Macrea, Apărarea graniţei de vest și nord-est a Daciei pe timpul împăratului Caracalla, SCIV, 8, 1957, 1-4, 215-251.
Marcu 2011, F. Marcu, The Construction of the Roman Forts in Dacia, Dacia NS, 55, 2011, 123-135.
Mráv 2000, Zs. Mráv, Der Besuch Caracallas und der Deus Invictus Serapis-Kult in Pannonien, ComArchHung, 2000, 67-97.
Mráv 2013, Zs. Mráv, Septimius Severus and the Cities of the Middle Danubian Provinces, in: W. Eck, B. Fehér, P Kovács (eds.), Studia epigraphica in memoriam Géza Alföldi, Bonn, 2013, 205-240.
Mráv/Ottományi 2005, Zs. Mráv, K. Ottományi, De{i}fu(n)c(tus) exp(editione) Germ(anica) Lauri(aco) mort(e) sua. Sarkofag eines während der Alamannischen Expedition Caracallas verstorberen Soldaten aus Budaörs, AAASH, 56, 2005, 177-212.
Nemeti 2012, S. Nemeti, Dis deabusque immortalibus... Sur les invocations à tous les dieux et à toutes les déesses en Dacie, in: J. R. Carbó García (ed.), El final de los tiempos: percepciones religiosas de la catástrofe en la Antigüedad, Huelva, (ARYS, 10), 2012, 409-420.
Opreanu 2010, C. H. Opreanu, Interférences dans l’architecture militaire et civile romaine au début du IIe siècle après J. Chr. Le problème des « villes militaires », EN, 20, 2010, 39-59.
Opreanu 2015, C. H. Opreanu, Caracalla and Dacia. Imperial Visit, a Reality, or only Rumour? 2015 (forthcoming).
Piso 1993, I. Piso, Fasti provinciae Daciae I. Die senatorischen Amtsträger, Bonn, 1993.
Piso 1998, I. Piso, Inschriften von Prokuratoren (II), ZPE, 120, 1998, 253-271.
Piso 2013, I. Piso, Fasti provinciae Daciae II. Die ritterlichen Amtsträger, Bonn, 2013.
Piso/Rogozea 1985, I. Piso, P. Rogozea, Ein Apolloheiligtum in der Nähe von Tibiscum, ZPE, 58, 1985, 211-218.
Papi/Martorella 2007, E. Papi, F. Martorella, I granai della Numidia, Antiquités Africaines, 43, 2007, 171–186.
Rickman 1971, G. Rickman, Roman Granaries and Store Buildings, Cambridge, 1971.
Salido Dominguez 2009, P. J. Salido Dominguez, Los graneros romanos militares de Hispania, in: A. Morillo, N. Hanel, E. Martín (eds.), Limes XX. XX Congreso International de Estudios sobre la Frontera Romana, I, Madrid, 2009, 679-692.
Scheid 1998, J. Scheid, Le protocole arvale de l’année 213 et l’arrivée de Caracalla à Nicomédie, in: S. Paci (ed.), Epigrafia romana in area Adriatica. Actes de la IXe recontre franco-italienne sur l’épigraphie du monde romain, Macerata, 1998, 339-451.
Szabó 2003, Á. Szabó, Raetia oder Ratiaria? Caracalla... in Dacia resedit? Zu SHA, Ant. Caracalla V.4, AAASH, 43, 2003, 139-150.
Talloen/Waelkens 2004, P. Talloen, M. Waelkens, Apollo and the Emperors (I). The Material Evidence for the Imperial Cult at Sagalassos, Ancient Society, 34, 2004, 171-216.
Talloen/Waelkens 2005, P. Talloen, M. Waelkens, Apollo and the Emperors (II). The Evolution of the Imperial Cult at Sagalassos, Ancient Society, 35, 2005, 217-249.
Tóth 1978, E. Tóth, Porolissum. Das Castellum in Moigrad. Ausgrabungen von A. Radnóti 1943, Budapest, 1978.
Downloads
Published
How to Cite
Issue
Section
License
Copyright (c) 2016 Studia Universitatis Babeș-Bolyai Historia
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License.