What Did They See? Looking at Art in a Medical Setting: Brâncuşi’s Écorché at the Faculty of Medicine in Cluj

Abstract

The main question addressed by this paper stems methodologically from the intersection between the history of art and the history of medicine as embodied by the anatomical object: what do professionals in medicine see when looking at a work of art which takes the human body as its subject? In this particular instance, the medical figure is represented by Victor Papilian, appointed in 1919 as Head of the Institute of Anatomy at the Faculty of Medicine in Cluj, while the work of art presented to his students is the Écorché, executed earlier in 1902 by Constantin Brâncuşi. The story of the Écorché is punctuated by controversies surrounding the number of its original pieces and copies (in Bucharest, Craiova, Iaşi and Cluj), directly related to the institutional efforts invested in their acquisition (either by faculties of medicine or academies of art). However, it is generally agreed that this sculpture primarily functions as a didactic prop, no matter its recipient (the medical student or the training artist). By contextualizing Brâncuşi’s Écorché within the specific field of anatomical knowledge developed at the Cluj Faculty of Medicine in the third decade of the twentieth century, I propose an argument for its hybrid nature, mainly by pointing out the distinct interests corroborated in the creation of this anatomical object with an emphasis on the changes set in motion by the contexts of production and distribution.

Rezumat: Principala întrebare adresată în această lucrare derivă metodologic din intersecția dintre istoria artei şi istoria medicinei, aşa cum este ea reprezentată de obiectul anatomic: ce văd specialiştii din medicină atunci când privesc o operă de artă ce îşi ia ca subiect corpul uman? În cazul analizat aici, figura medicală este întruchipată de către Victor Papilian, numit în anul 1919 în funcția de şef al Institutului de Anatomie al Facultății de Medicină din Cluj, în timp ce opera de artă prezentată studenților săi este Écorché-ul, executat mai devreme, în anul 1902, de către Constantin Brâncuşi. Istoria Écorché-ului este punctată de controverse în jurul numărului de piese originale şi cópii al acestuia (aflate în Bucureşti, Craiova, Iaşi şi Cluj), în directă legătură cu eforturile instituționale depuse pentru achiziționarea lor (fie de către facultățile de medicină, fie de către academiile de artă). Cu toate acestea, faptul unanim acceptat este că această sculptură funcționează în primul rând ca necesar didactic, indiferent de destinatarul ei (studentul la medicină sau artistul în formare). Prin contextualizarea Écorché-ului lui Brâncuşi în domeniul specific al cunoaşterii anatomice dezvoltate la Facultatea de Medicină din Cluj în al treilea deceniu al secolului al XX-lea, este propus un argument în favoarea naturii sale hibride, în special prin evidențierea intereselor distincte coroborate în crearea acestui obiect anatomic, cu accent pe schimbările declanşate de contextele sale de producție şi distribuție.

Cuvinte-cheie: facultate de medicină, Écorché, Constantin Brâncuşi, Victor Papilian, anatomie, context medical, istoria artei, privire medicală, necesar didactic