BOOK REVIEW: New books on the History of the Legionary Movement

Abstract

In recent years, many works dealing with the phenomenon of the Legionary Movement came to the attention of the Romanian scholars, who tried to understand the Iron Guard from a synchronous historiographical perspective called the “new consensus”, theorized by Roger Griffin. In this context, the present article aims to analyze the works of Oliver Jens Schmitt, Tatiana Niculescu, Roland Clark, and Traian Sandu. In their work, the writers adopt a broader understanding of the legionary phenomenon as an indigenous version of European fascism, reconfiguring Captain Codreanu's image in two provocative biographies, one concerning the local and regional activities of the Iron Guard (Clark) and one work oriented towards sociology (Sandu). The first part aims to compare the authors’ interest in researching the subject, as well as the methodological similarities and differences between their books. Each paper is analyzed separately, seeking to observe traits of their specificity and originality. The second part focuses on the common elements of each author, followed by a section on a comparative perspective, where we observe how the student activity and the religious spirit (two support pillars of the Iron Guard) may involve multiple valences of historiographical interpretation. Moreover, a listing of the sources seems essential.

Rezumat: În contextul apariţiei în ultimii ani a unor lucrări de specialitate şi de popularizare care tratează fenomenul Mişcării Legionare dintr-o perspectivă istoriografică sincronică numită a “noului consens”, eseul de faţă îşi propune să analizeze istoriografic lucrările lui Oliver Jens Schmitt, Tatiana Niculescu, Roland Clark şi Traian Sandu. Cercetătorii au adoptat o viziune mai largă de înţelegere a fenomenului legionar ca variantă autohtonă a fascismului european, astfel încât analizele lor reconfigurează imaginea Căpitanului Codreanu în cadrul a două biografii, trec dinspre istorie politică spre istorie locală la Clark şi sondează sociologic substratul mişcării la Sandu. Sunt comparate motivaţiile autorilor de a scrie pe această temă, asemănările şi deosebirile metodologice între lucrări, elemente accentuate sau trecute intenţionat cu vederea din viaţa Legiunii, urmate de o secţiune a perspectivelor comparate, unde observăm cum studenţii şi religia, doi stâlpi de susţinere ai Gărzii de Fier, pot implica valenţe multiple de interpretare istoriografică. Mai mult, o trecere în revistă a surselor ni se pare indispensabilă.

Cuvinte-cheie: fascism, comparatism istoriografic, Mişcarea Legionară, biografie, religie