Savel Rădulescu – Member of the Titulescu Team and Expert in the Optants Question

Authors

DOI:

https://doi.org/10.24193/subbhist.2023.2.10

Keywords:

Savel Rădulescu, Hungarian Optants Question, Romanian Ministry of Foreign Affairs, Nicolae Titulescu

Abstract

The diplomat Savel Rădulescu (1895 – 1970) is regarded as one of Romania's financial experts during the Interwar Period and between 1944 and 1945. His present-day visibility can be attributed to his distinguished career, which included serving as Undersecretary of State in the Ministry of Foreign Affairs (1932 – 1936), having been a close associate of Nicolae Titulescu, and his criticism of the Soviet Union's abuses in Romania after 23 August 1944. The first objective of this research is to provide a concise biography of Savel Rădulescu, including his family background, education, professional career, skills, expertise, connections with friends and those in power, etc. Numerous archival documents contain crucial and diverse information about Rădulescu. The second and main focus of the research will be to present and analyse his role in the Romanian-Hungarian dispute over the Optants Question, closely examining his responsibilities and how he carried them out. As the author of a doctoral thesis on Romania's financial policies between 1914 and 1922, S. Rădulescu had already gained the trust of Vintilă Brătianu and Nicolae Titulescu by 1925. Rădulescu's significant contribution as a financial advisor to the Romanian Legation in London (1925 – 1928) in the matter of the optants was decisive in his employment to the Ministry of Foreign Affairs in October 1928, where he served as a financial and economic advisor and director of the Economic Division. Savel Rădulescu's appointments to Titulescu's team in London or the Ministry of Foreign Affairs were not by chance and were due in particular to exceptional skills and abilities.

Rezumat: Savel Rădulescu (1895-1970) este considerat ca fiind unul dintre cei mai apreciaţi experţi financiari ai statului român, atât în perioada interbelică, cât şi între 1944 şi 1945. Vizibilitatea sa în prezent este favorizată de parcursul profesional excepţional până la demnitatea de subsecretar de stat în Ministerul Afacerilor Străine (1932-1936), de colaborarea strânsă cu Nicolae Titulescu sau pentru că după 23 august 1944 a fost un critic al abuzurilor Uniunii Sovietice în România. Prima direcţie de cercetare a acestui studiu are în vederea realizarea unei scurte biografii: familie, educaţie, parcurs profesional, aptitudini, competenţe, inserţie în reţele de putere etc. Menţionez că există numeroase documente de arhivă, unele încă inedite, care conţin informaţii esenţiale şi diverse despre această personalitate. A doua direcţie de cercetare, de altfel şi cea principală, îşi propune prezentarea şi analizarea rolului lui Savel Rădulescu în diferendul româno-maghiar în chestiunea optanţilor. Voi urmări îndeaproape sarcinile care i-au fost trasate şi gradul de îndeplinire al acestora. Autor al unei teze de doctorat susţinute în Franţa despre politicile financiare ale României între 1914 şi 1922, S. Rădulescu se bucura deja în 1925 de încrederea lui Vintilă Brătianu şi a lui Nicolae Titulescu. Cooptarea sa ca expert în echipa angrenată în chestiunea optanţilor, iniţial în calitate de consilier financiar la Legaţia României din Londra (1925-1928), a fost determinantă în angajarea în Ministerul Afacerilor Străine (octombrie 1928), cu gradul de consilier financiar şi economic, îndeplinind funcţia de director al Diviziunii Economice. Acest parcurs profesional nu au fost întâmplător şi se datorează în special unor competenţe şi abilităţi excepţionale.

Cuvinte cheie: Savel Rădulescu, problema optanţilor maghiari, Ministerul Român al Afacerilor Străine, Nicolae Titulescu

Article history: Received: 01.09.2023; Revised: 16.10.2023;  Accepted: 13.12.2023; Available online: 30.01.2024

Downloads

Published

2024-01-30

How to Cite

SORA, A. F. (2024). Savel Rădulescu – Member of the Titulescu Team and Expert in the Optants Question. Studia Universitatis Babeș-Bolyai Historia, 68(2), 183–211. https://doi.org/10.24193/subbhist.2023.2.10

Issue

Section

Articles