The Hungry Traveller. 18th-Century Transylvanian Travellers and the Western Culinary Experience

Abstract

The present article discusses food narratives from travelogues written by the Calvinist elite of Transylvania. The paper firstly presents attitudes toward travel and travel writing in 18th-century Transylvania and then offers examples about stories associated with food and foodways. In the first instance, we discussed the attachment of Transylvanians to familiar tastes, then we offered examples of food rejection, either culturally or confessionally motivated. The asymmetrically opposed constructions of these food narratives, the constant distinctions made by the authors between “our” food and “theirs”, suggest the importance of food in identity building. In the last part of our paper, we approached the social dimension of food, arguing that we are witnessing a cultural shift and the changing of the existing food regime, processes undergoing due to the increased number of travels, especially to Vienna.

Article history: Received 15.12.2020; Revised 20.03.2021; Accepted 15.05.2021; Available online 03.02.2022.

Rezumat: Călătorul flămând. Călători transilvăneni din secolul al XVIII-lea şi experienţa culinară Occidentală. Prezentul articol abordează istoria culinară din perspectiva literaturii de călătorie scrise de elita calvinistă a Transilvaniei. Lucrarea prezintă mai întâi atitudinile faţă de călătorii şi literatura de călătorie în Transilvania secolului al XVIII-lea, apoi oferă exemple despre poveşti asociate cu mâncăruri şi experienţe culinare. În primă instanţă am discutat despre ataşamentul ardelenilor faţă de gusturile familiare, apoi am oferit exemple despre respingerea alimentelor sau dietelor pe baza unor prejudecăţi, fie motivate cultural, fie confesional. Construcţiile asimetric opuse ale acestor naraţiuni, distincţiile constante făcute de aceşti autori care diferenţiază mâncarea „noastră” de „a lor”, sugerează importanţa alimentelor în construirea identităţilor locale. În ultima parte a lucrării noastre, am abordat dimensiunea socială a alimentaţiei, susţinând că, datorită numărului crescut de călătorii, în special spre Viena, asistăm la apariţia consumului de prestigiu şi la înlocuirea vechiului regim alimentar.

Cuvinte cheie: secolul al XVIII-lea, Transilvania, literatură de călătorie, istorie culinară.