Romanians in Austria-Hungary in the Years of “The Great War”. The Perspective of Visual Sources

Abstract

The present article is based on two research experiences that were resulted in the printing of two volumes that included visual documents. In the present article, our aim is to present the content categories that can be found in the photographs and postcards with and about the Romanians from the Austrian-Hungarian monarchy who took part in the traumatizing experience of World War I. Thus, a first theme that is rich and varied included the “faces” of the officers, soldiers and, last but not least, the civilians, in different situations, contexts and stances imposed by the war’s developments. There are group photographs that contain a varying number of soldiers, from two – three persons, up to several dozens, along with individual photographs; in all of these photographs, there are soldiers and officers, together or separate. Next, there is a distinct category of visual materials, concerning propaganda; they are mostly illustrated postcards that circulated as correspondence between the firing line and the “home front”. The symbolism of the state authority, along with the image of the emperor and that of the imperial family, were a recurring presence in the imagistic content with which the Austrian-Hungarian postcards printed during the war tried to send a loyalist message or to consolidate it in the community’s mentality. The materials that are related to the course of the daily life near the front, as well as behind it, are particularly interesting; the photographs taken during the war usually depict non-fighting moments, the moments of rest, containing with varied and diverse themes. There is a special category of visual documents that have been preserved from the time of the war, depicting the suffering that was inflicted upon the participants and the manner in which it was “handled”. Thus, among the photographs that fall in this category, we encountered those of the wounded and hospitalized soldiers, the field hospitals and the personnel with medical attributions that served near the units. Another theme section directly connected to the previous one is represented by the physical embodiment of death along the front line: photographs of funerals, graves and military cemeteries. There is a category of visual sources, from both public and private collections, that related to the war “on the seas”, photographs and postal cards of the marine troops serving in the Empire; they were stationed at Pola, in the Adriatic Sea. The photographs taken during the Great War that depict soldiers alongside civilians are of particular interest. Mostly, they are soldiers together with their own family members (mothers, wives, children etc) that are depicted in photographs that were taken far from the front line, during leaves, when the soldiers could briefly re-join their native communities. The Romanians that served in the war, wearing the military uniform of the double monarchy and who left its sphere of loyalty, either by becoming prisoners or by voluntary desertion, is a theme that was not overlooked by the visual sources that have survived from that period. These photographs of prisoners and Romanian volunteers from the time of the Great War are also relevant for the geographic coordinates, very far from one another, where the course of the events carried the Romanian soldiers, from France to far-away Siberia, at Vladivostok. The document images from the time of the Great War allow for a sui generis dialogue with those “who are no more”, over a temporal gap of a century. The camera lens often captured expressive faces, whose identity is known in the cases in which the photographs include markings and notes, along with those that offer no additional information concerning those who took the photos or their subjects; in the latter case, we can say that these images are the anonymous bearers of war’s memory. These materials offer us today the unique privilege of visually “communicating” with our forbearers from a century ago, with the representatives of the humanity that plunged into the terrible adventure of World War I.

Article history: Received 20.11.2020; Revised 20.02.2021; Accepted 15.05.2021; Available online 03.02.2022.

Rezumat: Românii din Austro-Ungaria în anii „Marelui Război”. Perspectiva surselor vizuale. Pornind de la două experienţe de cercetare, finalizate prin valorificarea editorială a unor documente de factură vizuală, articolul de faţă îşi propune să prezinte categoriile de conţinut care se regăsesc în fotografiile şi cărţile poştale cu şi despre români din monarhia austro-ungară, participanţi la epopeea traumatizantă a Primului Război Mondial. Astfel, un prim tronson tematic, de mare bogăţie şi varietate, conţine „chipuri” de ofiţeri, soldaţi, nu în ultimul rând populaţie civilă, în cele mai diferite situaţii, contexte şi ipostaze impuse de desfăşurarea războiului. Sunt fotografii de grup care conţin un număr variabil de militari, ce merge de la două-trei persoane până la câteva zeci, alături de fotografii individuale; în toate acestea regăsindu-se soldaţi şi ofiţeri, împreună sau separat. În continuare, o categorie distinctă de material vizual este de factură propagandistică, sunt în special cărţi poştale ilustrate, care au circulat ca piese corespondenţă între linia de foc şi „frontul de acasă”. Simbolistica autorităţii de stat, alături de imaginea împăratului şi a familiei imperiale erau o prezenţă recurentă în conţinutul imagistic cu care cărţile poştale austro-ungare din perioada războiului încercau să transmită un mesaj de tip loialist, sau să-l consolideze la nivelul mentalităţii comunitare. Deosebit de interesante sunt, apoi, materialele care se referă la desfăşurarea vieţii cotidiene din proximitatea liniei frontului şi din spatele acestuia; fotografiile făcute în perioada războiului surprind de regulă momente non combative, clipe de răgaz, cu o tematică de asemenea variată şi diversificată. O categorie aparte a materialului vizual rămas din vremea războiului vorbeşte despre suferinţa pe care a provocat-o marele conflict participanţilor şi despre modul în care a fost „gestionată”. Găsim, astfel, în fotografiile din această categorie, militari răniţi şi spitalizaţi, spitale de campanie şi personal cu atribuţii sanitar-medicale pe lângă unităţi. O secţiune tematică direct legată de precedenta, care se poate individualiza în rândul imaginilor rămase din vremea războiului prim mondial, este reprezentată de întruchiparea fizică a morţii pe front: fotografii cu înmormântări, morminte şi cimitire militare. O categorie de surse vizuale disponibile în fonduri publice şi deopotrivă în colecţii private, are în vedere războiul purtat „pe mare”, fotografii şi cărţi poştale cu trupele de marină ale imperiului, care şi-au avut baza de operaţiuni la Pola, în Marea Adriatică. De un interes aparte sunt fotografiile din vremea Marelui Război, în care apar militari alături de populaţie civilă. Este vorba de cele mai multe ori de militari surprinşi alături de membri ai propriilor familii (mame, soţii, copii etc.), care apar în poze făcute departe de prima linie, cu ocazia unor permisii, când militarii puteau reveni pentru scurt timp în comunităţile de baştină. Ieşirea românilor care au luptat în uniforma dublei monarhii din zona acesteia de loialitate, prin căderea în prizonierat sau prin dezertare voluntară, este o temă care n-a scăpat surselor de natură vizuală rămase de atunci. Aceste fotografii cu prizonieri şi voluntari români din vremea războiului sunt relevante şi pentru traseele şi coordonatele geografice foarte îndepărtate unele de altele, în care mersul evenimentelor i-a aruncat pe ostaşii români, din Franţa până în îndepărtata Siberie, la Vladivostok. Documentele imagistice din anii Primului Război Mondial permit un dialog sui generis, la distanţă de un secol pe firul timpului, cu „cei ce nu mai sunt”. Obiectivul aparatului de fotografiat a surprins fizionomii adesea expresive, cu identitate cunoscută în cazul pozelor însoţite de înscrisuri şi însemnări, alături de altele care nu oferă nici un fel de date privind autorii sau destinatarii, situaţii în care se poate spune că aceste imagini sunt purtători anonimi ai memoriei războiului. Aceste materiale ne oferă nouă celor de astăzi privilegiul unic de a „comunica” vizual cu antecesorii noştri de acum un veac, cu reprezentanţii unei umanităţi care se aruncase în aventura teribilă a primei conflagraţii mondiale.

Cuvinte-cheie: „Marele Război”, români, Austro-Ungaria, surse vizuale, istorie culturală.