LA PAROLA “PROGRESSO”: C’È VITA OLTRE LA MORTE? C’È VITA OLTRE LA GUERRA?

Abstract

The Word "Progress": Is There Life Beyond Death? Is There Life Beyond War? This article’s purpose is to analyze as thoroughly as possible one of the most interesting dramas of the well-known French-Romanian dramatist Matei Vişniec. This work is based on some of the most horrible events that happened during and after the Yugoslavian wars and it narrates a global experience – on many semantic levels and utilizing hermeneutical instruments – throughout the story of a single family, making, in the process, stand out in a clearer way the rich relations between the living and the phantasmatic category of the “living-dead” that continues to communicate with the former. I’ve operated, to shed a light on those phenomena, an analysis based on some anthropological studies that take in exam the violence’s dynamics, but also, of course, I’ve used many auxiliary studies published in Italy and France, that analyze more in detail the drama in question. But the peculiarity of my study is to apply some of the anthropological aspects of war and to collocate this work in the context in which it belongs, demonstrating also how the dramatist has done some thorough research before composing the drama.

Article history: Received 15 July 2022; Revised 2 November 2022; Accepted 11 November 2022; Available online 20 December 2022; Available print 30 December 2022.

REZUMAT. Cuvântul „progres”: Există viața după moarte? Există viața după război? Scopul acestui articol este de a analiza în profunzime una dintre cele mai interesante piese ale cunoscutului dramaturg franco-român, Matei Vișniec. Demersul critic pornește de la unele dintre cele mai tragice evenimente care au avut loc în timpul războaielor balcanice din anii ’90 ai secolului trecut și oferă o interpretare completă, pe mai multe paliere de semnificație, folosind instrumente de lucru proprii mai multor direcții hermeneutice, cu privire la o experiență limită filtrată prin povestea unei familii, cu implicații bogate semantic asupra relației dintre personaje vii și o categorie fantasmatică de morți-vii, care continuă să comunice cu primele menționate. Pentru a pune în lumină aceste fenomene, am întreprins o analiză bazată pe unele studii antropologice care abordează la nivel teoretic dinamica violenței, comentând apoi în detaliu drama, după o atentă evaluare critică a unui corpus de literatură auxiliară (recenzii, studii), publicată în Italia și Franța. Originalitatea perspectivei pe care o propun constă în aplicarea unor chei de lectură și aspecte specifice antropologiei culturale, utile înțelegerii mecanismelor războiului, cu scopul de a plasa opera în contextul căruia îi aparține, documentând în același timp modul în care dramaturgul însuși a întreprins cercetări ample în vederea compunerii acestei piese.

Cuvinte-cheie: dramă, războaie balcanice, deposedare fizică, „capitalism sălbatic”