COFFEE, TRUFFLES AND OTHER DELIGHTS IN ANNE ENRIGHT’S “THE PLEASURE OF ELIZA LYNCH”

Abstract

Coffee, Truffles and Other Delights in Anne Enright’s “The Pleasure of Eliza Lynch”. Anne Enright’s novel The Pleasure of Eliza Lynch follows its pregnant protagonist’s journey into the city of Asunción and Dr William Stewart’s away from the city, into the more innocent but war-ravaged Cordillera mountains in mid-nineteenth century Paraguay. Food and its lack are a leitmotif of Enright’s novel, variously featuring banquets, rampant consumerism, famine and cannibalism. A fictional biography of historical figures and also a commentary on contemporary consumerism, The Pleasure foregrounds Eliza’s embodied experience of pregnancy, with its cravings and physiological transformations, and displaces the historical perspective onto the European observer, Dr Stewart, who echoes the baffled fascination and revulsion and the patriarchal moral stance of male historians writing about the colonies. Moreover, in a country on the brink of modernisation, Stewart’s ambivalent reaction to the viscerality of both sexuality and wartime violence typifies the experience of abjection that pre-dates and triggers the formation of norms and the establishment of the symbolic order in subject formation. My essay draws on Julia Kristeva’s theory of abjection in order to show how Enright uses representations of food and the female body to problematise historical processes and the position of women within the order of discourse.

Rezumat. Cafea, trufe și alte delicii în “Plăcerea Elizei Lynch” de Anne Enright. Romanul Annei Enright, Plăcerea Elizei Lynch, urmărește călătoria protagonistei la Asunción și pe cea a doctorului William Stewart, care se îndepărtează de oraș spre ținutul mai inocent dar răvășit de război al Anzilor Cordilieri, în Paraguayul de la mijlocul secolului XIX. Hrana și lipsa acesteia sunt un leitmotiv al romanului, într-o gamă care se întinde de la banchet sau consumismul neînfrânat până la foamete sau canibalism. O biografie ficțională a unor figuri istorice și în același timp un comentariu asupra consumismului contemporan, romanul aduce în prim plan experiența corporală a gravidității Elizei Lynch, cu poftele și transformările ei fiziologice, și deplasează perspectiva istorică în sarcina observatorului european, doctorul Stewart, care se face ecoul fascinației descumpănite, repulsiei și poziției moraliste patriarhale cu care istoricii de gen masculin scriau îndeobște despre colonii. Mai mult, într-o țară aflată în pragul modernizării, reacția ambivalentă a lui Stewart la visceralitatea sexualității și violenței războiului e tipică pentru experiența abjecției care precedă și totodată cauzează stabilirea unor norme și a unei ordini simbolice în formarea subiectivității. Eseul de față se bazează pe teoria abjecției elaborată de Julia Kristeva pentru a arăta modul în care Enright folosește reprezentări ale hranei și ale corpului feminin pentru a tematiza procese istorice și poziția femeilor în ordinea discursului.

Cuvinte cheie: Anne Enright, Plăcerea Elizei Lynch, Julia Kristeva, abjectul, corpul feminin, maternitate, istorie