INSEGNARE LA STORIA IN TEDESCO CON APPROCCIO EMILE: PROPOSTA D’INTERVENTO DIDATTICO
DOI:
https://doi.org/10.24193/subbphilo.2017.3.04Keywords:
CLIL, communicative approach, multiple intelligences, History, German.Abstract
Teaching History in German Language through CLIL Approach: Proposal of Educational Intervention. This paper represents a proposal of teaching history in German language through CLIL approach, with particular reference to Erich Ohser's political caricatures created during the Nazi period. With regard to scientific literature, the aim of this paper is to support the CLIL approach in secondary schools in spite of some difficulties such as the time management and the teachers’ research of suitable sources for both content and learners' linguistic level. Apart from the abovementioned problems, this paper illustrates solutions and advantages of the CLIL approach verifiable during the proposed learning unit.
REZUMAT. Predarea istoriei în limba germană prin întrebuințarea metodei CLIL: un posibil model educativ. Această lucrare reprezintă o propunere de predare a istoriei în limba germană prin metoda CLIL, cu referire specială la caricaturile politice ale lui Erich Ohser, create în perioada nazistă. În ceea ce privește literatura științifică, scopul acestei lucrări este de a sprijini întrebuințarea practicii CLIL în școlile secundare, în ciuda unor dificultăți, cum ar fi gestionarea timpului și timpul de cercetare, ce revine profesorilor, în căutarea de surse adecvate atât pentru conținut, cât și pentru nivelul lingvistic al cursanților. În afară de problemele menționate mai sus, lucrarea ilustrează soluțiile și avantajele abordării CLIL verificabile în timpul unității de învățare astfel propuse.
Cuvinte cheie: CLIL, abordare comunicativă, inteligență multiplă, istorie, germană.
References
ACHUGAR, Mariana, Mary SCHLEPPEGRELL, et Teresa OTEÍZA (2007). “Engaging Teachers in language analysis: A functional linguistics approach to reflective literacy”, English Teaching: Practice and Critique, vol. 6, n° 2, p. 8-24.
AZENHA JUNIOR, Joâo (2008). «Text Linguistics and translation: Redefining the concept of “cultural mark”», TradTerm – Revista do Centro Interdepartamental de Tradução e Terminologia FFLCH – USP, vol. 14, p. 51-68.
BALBONI, Paolo E. (2003). “La politica linguistica in Europa”, Italica, American Association of the Teachers of Italian, vol. 80, n° 4, p. 510-517.
DE MEO, Anna (2015). “La formazione CLIL nella normativa italiana: obiettivi, contenuti e modelli di riferimento” in DE MEO, Anna (a cura di). From CLIL to ESP – The teacher’s perspective, Università degli Studi di Napoli L’Orientale: Liguori, p. 13-27.
ELIA, Antonella (2015). “Mondi virtuali: quale il valore aggiunto nella didattica CLIL?”, in DE MEO, Anna (a cura di). From CLIL to ESP – The teacher’s perspective, Università degli Studi di Napoli L’Orientale: Liguori, p. 45-63.
FRANCOMACARO, Maria Rosaria (2015). “La formazione del docente CLIL nella scuola secondaria di II grado”, in DE MEO, Anna (a cura di). From CLIL to ESP – The teacher’s perspective, Università degli Studi di Napoli L’Orientale: Liguori, p. 65-75.
GARDNER, Howard (2006). Multiple Intelligences: New Horizons in Theory and Practice, New York: Basic Books, 320 p.
GISLIMBERTI, Tiziana (2006). “La dimensione del conflitto nella lingua del nazionalsocialismo”, Metábasis – Filosofia e Comunicazione, anno I, n° 1, p. 1-18 < http://www.metabasis.it/articoli/1/1_Gislimberti.pdf > (pagina consultata il 10 novembre 2016).
GUIDA, Maria Rosaria (2015). “The Middle East situation”, in DE MEO, Anna (a cura di). From CLIL to ESP – The teacher’s perspective, Università degli Studi di Napoli L’Orientale: Liguori, p. 391-408.
HARMER, Jeremy (2001). How to teach English, England, Edinburgh: Addison Wesley Longman Limited, 212 p.
KELLY, Keith, et HIBBERT Simon (2014). “Ingredients for successful CLIL”, in POISEL, Eva (a cura di). Proc.1st CLIL Conference for Austrian BMHS, Wien: University of Education, p. 6-14.
LLINARES GARCÍA, Ana, et Rachel WHITTAKER (2007). “Talking and Writing in a Foreign Language in CLIL Contexts: a Linguistic Analysis of Secondary School Learners of Geography and History”, Revista Española de Lingüística Aplicada (RESLA), vol. Extra 1, p. 83-94.
MARTÍNEZ LIROLA, María (2006). “The importance of teaching Systemic Functional Linguistics and Text Linguistics to improve writing in Bilingual Education Programs in the USA”, Porta Linguarum, vol. 1, n° 5, p. 139-150.
MIOLA, Gianna (2007). “Energie in gioco”, in COONAN, Carmel Mary, et Claudio MARANGON (a cura di). Quaderno n°2: Apprendo in Lingua 2 - Educazione bilingue: l'uso veicolare della lingua straniera - La sperimentazione, Università Ca' Foscari di Venezia: Ufficio Scolastico Regionale per il Veneto – Direzione Generale, p. 12-17.
MOATE, Josephine (2010). “The integrated Nature of CLIL: A Sociocultural Perspective”, International CLIL Research Journal, vol. 1, n° 3, p. 39-45.
MONTELLA, Clara (2005). “Gli studi sulla traduzione a ‘L'Orientale’ di Napoli nel quadro dello sviluppo disciplinare della Traduttologia”, in GUARINO, Augusto, et collab. (a cura di) La traduzione - Il paradosso della trasparenza, Napoli: Liguori, p. 209-229.
PELLEGRINO, Elisa, Maria DE SANTO, et Giuseppina VITALE (2013). “Integrating learning technologies and autonomy: a CLIL course in Linguistics”, Procedia - Social and Behavioral Sciences, vol. 106, p. 1514-1522.
PÉREZ-VIDAL, Carmen (2007). “The need for Focus on Form (FoF) in content and language integrated approaches: an exploratory study”, in LORENZO Francisco, et collab. Models and practices in CLIL. Revista Española de Lingüística Aplicada (RESLA) Volumen Monográfico, Logroño: Asociación Española de Lingüística Aplicada, p. 39-53.
RASULO, Margaret (2015). “CLIL practicum: observation and reflection-in-action” in DE MEO, Anna (a cura di). From CLIL to ESP – The teacher’s perspective, Università degli Studi di Napoli L’Orientale: Liguori, p. 29-43.
RAVELO, Livia Carolina (2013). “The use of comic strips as a means of teaching history in the EFL class: Proposal of activities based on two historical comic strips adhering to the principles of CLIL”, Latin American Journal of Content and Language Integrated Learning, vol. 6, n° 1, p. 1-19.
SERRAGIOTTO, Graziano (2007). “Il soggetto apprendente nel CLIL”, in COONAN, Carmel Mary, et Claudio MARANGON (a cura di). Quaderno n°2: Apprendo in Lingua 2 - Educazione bilingue: l'uso veicolare della lingua straniera - La sperimentazione, Università Ca' Foscari di Venezia: Ufficio Scolastico Regionale per il Veneto – Direzione Generale, p. 40-48.
SJÖHOLM, Kaj, et Mikaela BJÖRKLUND (a cura di) (1999). Content and Language Integrated Learning: Teachers’ and Teacher Educators’ Experiences of English Medium Teaching, Publication No. 4, Vasa, Finland: Faculty of Education, Åbo Akademi University, 169 p.
WEIL, Simone (1949). L'enracinement - Prélude à une déclaration des devoirs envers l'être humain, Paris : Gallimard, 381 p.
Downloads
Published
How to Cite
Issue
Section
License
Copyright (c) 2017 Studia Universitatis Babeș-Bolyai Philologia
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License.
©Studia Universitatis Babeş-Bolyai Philologia. Published by Babeș-Bolyai University.