LE ROMAN GRAPHIQUE : UNE NOUVELLE ÉCRITURE DU TRAUMATISME ?
DOI:
https://doi.org/10.24193/subbphilo.2017.3.06Keywords:
graphic novel, Shoah, trauma, memory, transmission, testimony .Abstract
Graphic Novels, a New Way to Write About Trauma? [The Wave (Die Welle) by Stefanie Kampmann (2007), The Quest (Die Suche) by Eric Heuvel, Ruud van der Rol and Lies Schippers (2010), The Life of Anne Frank (La Vie d’Anne Frank) by Sid Jacobson and Ernie Colon (2010), Irmina by Barbara Yelin (2016)] This paper is aimed at demonstrating that graphic novels are used as a mean to convey memories. Fictionalisation is easing the catharsis and the memory process. This article examines the status of testimonies from four graphic novels and the way by which the questions of liberty, individual liability, adaptation and forced submission to historical events are dealt with. Graphic novels participate to the in a privileged manner to the construction of the memories and the historical imagination.
REZUMAT. Romanul grafic: o rescriere a traumei? [La vague (Die Welle) de Stefanie Kampmann (2007), La quête (Die Suche) de Eric Heuvel, Ruud van der Rol et Lies Schippers (2010), La Vie d’Anne Frank de Sid Jacobson și Ernie Colon (2010) Irmina de Barbara Yelin (2016)]. Articolul caută să demonstreze că transmiterea memorială se realizează într-o manieră privilegiată în romanul grafic datorită apelului la ficțiune care favorizează catharsisul și procesul memorial. Vom explora statutul mărturiei în patru romane grafice și maniera în care ele articulează problema libertății și a responsabilității individuale, precum și cea adaptării sau a supunerii forțate la evenimentele istoriei. Romanul grafic participă astfel într-o manieră privilegiată la construirea memoriilor și a imaginarului istoric.
Cuvinte cheie: bandă desenată, Holocaust, traumă, memorie, transmitere, mărturie
References
ASTANGUL, Claire, « Du roman américain sur le nazisme à la BD allemande : transferts, adaptations et jeux d’intermédialité – à propos de Die Welle. Eine Grafic novel de Stefani Kampmann », in Germanica N° 47 (2010) : « Krack ! Tschock ! Bummmm ! La Bd de langue allemande (à suivre)… ».
CHAIGNON, Alexandra (2017), Exposition. La bande dessinée pour mémoire, L’Humanité, 31 janvier 2017.
EISNER, Will (1997), La BD, art séquentiel, Paris : Vertige Graphic.
GAMZOU, Assaf (2017), « La mémoire visualisée : discours de la Shoah et bande dessinée », Shoah et Bande dessinée. L’image au service de la mémoire, Paris : Editions Denoël et Mémoire de la Shoah.
HALBWACHS, Maurice (1997), « La mémoire collective chez les musiciens », in : La mémoire collective, Paris : Albin Michel.
HAUDOT, Jonathan (2012), Shoah et BD, Paris : L’Harmattan.
KOTEK, Joël et Didier PASAMONIK, Didier (2017), « Shoah et Bande dessinée, De l’ombre à la lumière », in catalogue Shoah et Bande dessinée. L’image au service de la mémoire, Paris, Editions Denoël et mémoire de la Shoah, 2017.
OESER, Alexandra (2010), Enseigner Hitler. Les adolescents face au passé nazi en Allemagne. Interprétations, appropriations et usages de l’histoire. Paris : Editions de la MSH.
Metamaus, Art Spiegelman (2011), trad de l’anglais par Nicolas Richard, New York : Pantheon Books.
Germanica N° 47/ 2010 : « Krack ! Tschock ! Bummmm ! La Bd de langue allemande.
WIEWORKA, Annette (1998), L’ère du témoin, Paris : Hachette Littératures, Coll Pluriel Histoire, 2002.
Downloads
Published
How to Cite
Issue
Section
License
Copyright (c) 2017 Studia Universitatis Babeș-Bolyai Philologia
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License.