The 2000 Romanian Presidential Elections – between Populism and Europeanism

Abstract

In November 2000, ten years after the fall of the communist regime and the organization of the first free elections, the Romanian population was called to decide on the future president of the country. This was the first poll that took place after the transition between power and opposition, which took place in 1996, but also in the context of a serious economic crisis with considerable effects on living conditions, which marked the activity and political destiny of PNŢCD. The elections, especially the second round, proved to be representative not so much from the perspective of political options, but especially regarding the future of the country: open to Euro-Atlantic structures or isolated, oriented towards the former Soviet space. These visions were personalized by the two candidates, Ion Iliescu and Corneliu Vadim Tudor, and the present article analyses the electoral mechanisms the two tried to use in order to promote their platforms within a Romanian society marked by the economic recession, but also by a major moral and identity crisis.

Rezumat: În noiembrie 2000, la zece ani distanţă de la căderea regimului comunist şi de la organizarea primelor alegeri libere, populaţia din România a fost chemată să decidă cu privire la viitorul preşedinte al ţării. Acesta a fost primul scrutin care a avut loc după tranziţia între putere şi opoziţie, care s-a petrecut în 1996, dar şi în contextul unei grave crize economice cu efecte considerabile asupra condiţiilor de viaţă, care a marcat activitatea şi destinul politic al PNŢCD. Alegerile, mai ales al doilea tur de scrutin, s-au dovedit a fi reprezentative nu atât din perspectiva opţiunilor politice, dar mai ales în ceea ce priveşte viitorul ţării: deschis pentru structurile euro-atlantice sau izolat, orientat înspre spaţiul ex-sovietic. Aceste viziuni au fost personalizate de cei doi candidaţi, Ion Iliescu şi Corneliu Vadim Tudor, iar articolul de faţă analizează mecanismele electorale prin care cei doi au încercat să îşi promoveze platformele în cadrul unei societăţi româneşti marcate de recesiunea economică, dar şi de o importantă criză morală şi identitară.

Cuvinte cheie: alegeri, electorat, prezidenţialism, europenism, populism, criză.