“A STAR IS BORN”: GENDER, SOFT POWER AND BIOPICS IN COLD-WAR ROMANIAN CINEMA ("DARCLÉE", 1961)
DOI:
https://doi.org/10.24193/subbphilo.2021.1.18Keywords:
life writing, gender, Romanian cinema, Cold War biopic, musical filmAbstract
“A Star Is Born”: Gender, Soft Power and Biopics in Cold-War Romanian Cinema (Darclée, 1961). Obsessively interested in life writing from the periods of 20th-century dictatorships, Romanian post-communist culture has been dominated, with very few exceptions, by male authors. However, shyly, yet steadily, in this large-scale attempt to retrace and understand the traumatic past, there has been an opening in recent years towards women authors. Although few by comparison, these personal narratives are memorable. In terms of biographical novels and biopics, the most striking feature is the absence of such female representations. Departing from this context of gender oblivion and inequality, and considering the specificities of the life writing genre and its filmic representations, the current paper focuses on Darclée (Mihai Iacob, 1961), one of the very few biopics in Romanian cinema that revolves around a famous woman. Aside from being a rare, female-centered exception among Romanian biopics, the film is also noteworthy for its politicized content and therefore interesting to discuss in relation to the political context, the totalitarian regime present at the time in Romania and its cultural discourse. Despite dealing with a-turn-of-the-century figure of aristocratic and bourgeois origins, the film (with the wife of a communist leader in the leading role) is politically appropriated by the communist regime and announces National Communism in Romanian culture. The analysis will thus consider the political discourse employed in Darclée, with its unexpected nationalist emphasis, as well as the film’s strategies of representation as it covers, in a rare occasion, a female figure.
REZUMAT. „S-a născut o stea”: Gen, Soft Power şi film biografic în cinematografia română a Războiului Rece (Darclée, 1961). Interesul pentru genul biografic şi autobiografic, aproape excesiv în privinţa dictaturilor din secolul XX dar nu numai, a caracterizat în mod particular cultura românească post-comunistă. Şi acest gen, ca şi altele, a fost însă pentru multă vreme dominat de autori şi protagonişti masculini, cu prea puţine excepţii. Mai recent, oarecum timid dar constant şi convingător, au apărut în publicaţiile memorialistice şi diaristice vocile feminine, completând un efort concertat de a recupera un trecut traumatic. Cu toate că numeric aceste publicaţii feminine sunt mai puţine, ele sunt contribuţii memorabile. În privinţa romanelor biografice şi filmelor din aceeaşi categorie, cea mai izbitoare caracteristică este absenţa reprezentărilor şi protagonismelor feminine. Textul de faţă porneşte de la acest context al inegalităţii de gen şi marginalizării figurilor femine. Articolul analizează, în contextul specificităţii genului biografic şi autobiografic, unul dintre puţinele filme biografice din cinematografia română care au ca protagonistă o femeie celebră. Pe lângă raritatea sa ca film biografic centrat pe o figură feminină, Darclée (regia Mihai Iacob, 1961) este notabil şi pentru elementele de politizare, în contextul politic al momentului (regimul totalitar) şi discursul cultural al vremii. Cu toate că protagonista era o figură din Belle Époque cu origini aristocratice şi burgheze, filmul este apropriat politic de regimul comunist, de la distribuţie (soţia unui lider comunist în rolul principal) la anunţarea naţional-comunismului în cultura română. Textul analizează discursul politic aşa cum se întrevede în film, cu accente naţionaliste neaşteptate, precum şi strategiile filmului de a reprezenta, într-o ocazie rară, o figură feminină de „patrimoniu”.
Cuvinte-cheie: gen autobiografic, biografie, probleme de gen, cinematografie, filme biografice, Războiul Rece, film muzical
References
Aivazova, S. “Libertad e igualdad de las mujeres en los países socialistas de Europa del Este, 1960– 1980.” Enciclopedia histórica y política de las mujeres. Europa y América, edited by Christine Fauré and translated by Marisa Pérez Colina. Ediciones Akal, 2010 [1997].
Andreescu, F. From Communism to Capitalism: Nation and State in Romanian Cultural Production, Palgrave Macmillan, 2013.
Attwood, Lynne. Creating the New Soviet Woman: Women's Magazines as Engineers of Female Identity, Macmillan, 1999.
Brown, T. and Vidal, B. The Biopic in Contemporary Film Culture, Routledge, 2014
Cantacuzino, Ion. “Peisajul filmului românesc de azi.” Cinematograful românesc contemporan: 1949-1975 edited by Cantacuzino, Ion and Manuela Gheorghiu-Cernat. Editura Meridiane, 1976.
Cantacuzino, Ion, and Manuela Gheorghiu-Cernat. Cinematograful românesc contemporan: 1949-1975, Editura Meridiane, 1976.
Carandino, Nicolae. Viața de glorie și de pasiune a marii cântărețe Darclée, Editura Cugetarea, 1938.
Cassian, Nina. Memoria ca zester, Vol.1, Editura Institutului Cultural Român, 2003.
Chapman, James. Past and Present: National Identity and the British Historical Film, IB Tauris, 2005.
Codell, Julie. “Nationalizing Abject American Artists: Jackson Pollock, Lee Krasner, and Jean-Michel Basquiat.” Invented Lives, Imagined Communities: The Biopic and American National Identity, edited by William H. Epstein and R. Barton Palmer. SUNY Press, 2016, pp. 161-180.
Colăcel, Onoriu. The Romanian Cinema of Nationalism. Historical films as propaganda and spectacle, Mcfarland & Company, Inc., 2018
Cormoş, Graţian. “‘Supravieţuirea şi evadarea’ prin logos în detenţia feminină reflectată în memorialistică.” Anuarul Institutului de Istorie Orală, vol. 7, 2006, pp. 224-243.
Cornea, Paul, and Daniel Cristea-Enache. Ce a fost, cum a fost: Cornea de vorbă cu Daniel Cristea-Enache, Polirom, 2013.
Darclée. Directed by Mihai Iacob, performances by Silvia Popovici and Victor Rebengiuc, Studioul cinematografic „București”, 1961.
Duţă, Mihai. “Aspecte ale spectacolului şi repertoriului cinematografic.” Cinematograful românesc contemporan: 1949-1975, edited by Ion Cantacuzino and Manuela Gheorghiu-Cernat. Editura Meridiane, 1976.
Fătu-Tutoveanu, Andrada. Building Socialism, Constructing People: Identity Patterns and Stereotypes in Late 1940s and 1950s Romanian Cultural Press, Cambridge Scholars Publishing, 2014.
Fătu-Tutoveanu, Andrada. Personal Narratives of Romanian Women during the Cold War (1945-1989): Varieties of the Autobiographical Genre, Edwin Mellen Press, 2015.
Fătu-Tutoveanu, Andrada. “Soviet cultural colonialism: culture and political domination in the late 1940s-early 1950s Romania.” Trames, vol. 16, no. 1, 2012, pp. 77-93.
Grancea, Mihaela, and Olga Grădinaru. “Ecaterina Teodoroiu’s Mythologization in Romanian Films.” Balkan Cinema and the Great Wars. Our Story edited by Adrian Silvan Ionescu et al., Peter Lang, 2020, pp. 87-101.
Harvey, J. “Re-Theorizing Emancipation: Remembering and Rethinking ‘Gender Equality’ in Eastern European Womanist Thought.” Anthropology of East Europe Review, vol. 20, no. 1, 2002, pp. 27-39.
Hellbeck, Jochen. “The Diary between Literature and History: A Historian's Critical Response.” The Russian Review, vol. 63, no. 4, 2004, pp. 621-629.
Interpreting Women's Lives: Feminist Theory and Personal Narratives edited by the Personal Narratives Group. Indiana University, 1989.
Jolly, Margaretta, ed. Encyclopedia of life writing: autobiographical and biographical forms. Routledge, 2013.
Le Matin: derniers télégrammes de la nuit, 3 Apr. 1903, p. 4,
<https://gallica.bnf.fr/ark:/12148/bpt6k559192v>, Accessed 1 July 2020.
Mazilu, O. M. “The Representation of Women in Cinema Magazine Advertising.” AnALize: Revista de studii feministe, vol. 9, no. 23, 2017, pp. 31-48.
Mitroiu, Simona. Life Writing and Politics of Memory in Eastern Europe. Springer, 2015.
Oproiu, Ecaterina. “Un sfert de veac de film românesc.” Cinematograful românesc contemporan: 1949-1975, edited by Ion Cantacuzino and Manuela Gheorghiu-Cernat. Editura Meridiane, 1976.
Petrescu, D. “Building the Nation, Instrumentalizing Nationalism: Revisiting Romanian National-Communism, 1956–1989.” Nationalities Papers, vol. 37, no. 4, 2009, pp. 523-544.
Polaschek, Bronwyn. The Postfeminist Biopic: Narrating the Lives of Plath, Kahlo, Woolf and Austen, Springer, 2013.
Pop, Doru. Romanian New Wave Cinema: An Introduction. McFarland, 2014.
Popescu, C.T. Filmul surd în România mută: politică şi propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989). Polirom, 2011.
Prieto-Arranz, J.I. “Whiggish history for Contemporary Audiences. Implicit Religion in Shekhar Kapur's Elizabeth and Elizabeth: The Golden Age.” Journal for the Study of Religions and Ideologies, vol. 41, 2015, pp. 52-78.
Radu, Pavel Gheo, and Dan Lungu. “Prefaţǎ.” Tovarăşe de drum: experienţa feminină în communism, edited by Radu Pavel Gheo and Dan Lungu. Polirom, 2008.
Rosenstone, Robert A., and Constantin Parvulescu, eds. A companion to the historical film. Wiley-Blackwell, 2013.
Sbârcea, George, and Ion Hartulari-Darclée. Darclée. 2nd edition, 1972.
Steinitz, Rebecca. “Writing diaries, reading diaries: The mechanics of memory.” The Communication Review, vol. 2, no. 1, 1997, pp. 43-58.
Tismăneanu, Vladimir and Cristian Vasile. Perfectul acrobat. Leonte Răutu, măştile răului, Ed. Humanitas, 2008.
Toboşaru, Ion. ‘Filmul naţional contemporan şi conştiinţa socialistă.’ Cinematograful românesc contemporan: 1949-1975, edited by Ion Cantacuzino and Manuela Gheorghiu-Cernat. Editura Meridiane, 1976.
Turcuş, Florin-Claudiu. “Autonomia esteticului ca subversiune în naraţiunile României anilor'60–'80.”, available on http://www.cesindcultura.acad.ro.
Vasile, Aurelia. Le cinéma roumain pendant la période communiste: représentations de l'histoire nationale, Editura Universităţii din Bucureşti, 2011.
Vasile, Cristian. Politicile culturale comuniste în timpul regimului Gheorghiu-Dej, Humanitas, 2011.
Vidal, B. “Introduction: the biopic and its critical contexts.” The Biopic in Contemporary Film Culture, edited by Tom Brown and Belén Vidal. Routledge, 2013. The Biopic in Contemporary Film Culture, 2014, pp. 1-32.
Downloads
Published
How to Cite
Issue
Section
License
Copyright (c) 2021 Studia Universitatis Babeș-Bolyai Philologia
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License.