PERCEPTIONS OF DEVELOPING READING AND WRITING SKILLS IN SWEDISH IN AN ONLINE CONTEXT
DOI:
https://doi.org/10.24193/subbphilo.2021.1.17Keywords:
Norwegian, Swedish, language distance, language similarities, cross-linguistic influence, foreign language learning, BA levelAbstract
Perceptions of Developing Reading and Writing Skills in Swedish in an Online Context. This paper intends to focus on BA students’ reading and writing skills in Swedish as a foreign language in a Scandinavian context. In addition, the study aims to discuss the difficulties students have encountered when studying Swedish as a foreign language in an online academic context amid Covid-19 pandemic. A survey research comprising closed-ended and open-ended questions was conducted by using a questionnaire as the main instrument for collecting data. The respondents were BA students in Norwegian language and literature, enrolled at the Faculty of Letters at Babeș-Bolyai University, who had already studied Norwegian for four semesters in the frame of this programme and who took the one semester optional course in Swedish. The language distance between Norwegian and Swedish is relatively small because both languages are part of the North-Germanic branch. We considered it relevant to explore the manner in which students tackle these similarities, differences and the cross-linguistic transfer between the two languages and whether their reading and writing practices in Norwegian have influenced in any way the acquisition of Swedish. Nowadays, new technological advances provide additional support to foreign language learning and develop learners’ digital literacy. Therefore, the paper aimed at understanding what types of authentic resources are used by students, in order to develop their linguistic and sociolinguistic competence in Swedish. The results showed that students are willing to improve their language skills, as they believe that mastering another Scandinavian language could help them increase their academic and professional opportunities and would constitute an advantage in terms of easiness to develop writing and reading skills in Swedish.
REZUMAT. Percepțiile studenților cu privire la dezvoltarea competențelor de citire și scriere în limba suedeză într-un context de predare online. Acest studiu își propune să ofere detalii despre autoevaluarea abilităților de citire și scriere ale studenților de la nivel licență înscriși la cursul de Limbă și cultură suedeză în context scandinav. În plus, studiul își propune să discute dificultățile de învățare a limbii suedeze în contextul predării online, pe fondul pandemiei Covid-19. Instrumentul de colectare a datelor folosit în acest studiua fost un chestionar care a cuprins întrebări cu răspunsuri deschise și închise. Respondenții sunt studenți înscriși la specializarea limbă și literatură norvegiană, nivel licență, la Facultatea de Litere, Universitatea Babeș-Bolyai, care au studiat deja limba norvegiană timp de patru semestre în cadrul acestui program și au urmat cursul opțional de suedeză din semestrul cinci. Deoarece fac parte din aceeași grupă nordică a limbilor germanice, distanța lingvistică dintre norvegiană și suedeză este relativ mică. De aceea, am considerat că este relevant să explorăm modul în care studenții abordează aceste asemănări și diferențe precum și modul în care se relaționează la transferul translingvistic între cele două limbi. S-a pus accentul pe abilitățile de citire și de scriere, deoarece am dorit să vedem dacă aceste competențe deja dobândite în limba norvegiană au influențat în vreun fel abilitățile corespondente în limba suedeză. Actualmente, noile progrese tehnologice oferă sprijin suplimentar învățării limbilor străine și dezvoltă competențele digitale ale cursanților. Prin urmare, articolul și-a propus să observe ce tipuri de resurse autentice sunt utilizate de studenți pentru a-și dezvolta competențele lingvistice și sociolingvistice în limba suedeză. Rezultatele au arătat că studenții sunt dispuși să-și îmbunătățească abilitățile lingvistice, deoarece consideră că stăpânirea unei alte limbi scandinave îi poate ajuta să își sporească oportunitățile academice și profesionale și constituie un avantaj în ceea ce privește ușurința de a dezvolta abilități de scriere și citire în suedeză.
Cuvinte-cheie: norvegiană, suedeză, similitudini și diferențe lingvistice, interferențe lingvistice, învățarea limbilor străine, nivel licență
References
Beijering, Karin et al. “Predicting intelligibility and perceived linguistic distance by means of the Levenshtein algorithm”. Linguistics in the Netherlands 25, edited by Marjo van Koppen and Bert Botma, John Benjamin Publishing House, 2008, pp.13-24, https://doi.org/10.1075/avt.25.05bei. Accessed 14 December 2020.
Bandle. Oskar et al. The Nordic Languages: An International Handbook of the History of North Germanic Languages, Berlin, Walter de Gruyter Gmbh, vol. 1, 2002.
Council of Europe, Common European Framework of reference for Foreign Languages: Learning, Teaching, Assessment. Language Policy Unit, Strasbourg, 2002. Retrieved at https://rm.coe.int/16802fc1bf, Accessed 18 December 2020.
Delsing, Lars-Olof and Katarina Lundin Åkesson. Håller språket ihop Norden?: en forskningsrapport om ungdomars förståelse av danska, svenska och norska [Does language keep the Nordic countries together? A research report on how well young people understand Danish, Swedish and Norwegian]. Nordiska ministerrådet, 2005, DOI: 10.6027/TN2005-573. Accessed 7 November 2020.
Dhawan, Shivangi. “Online Learning: A Panacea in the Time of COVID-19 Crisis”. Journal of Educational Technology Systems, vol. 49(1), 2020, pp. 5–22,
https://doi.org/10.1177/0047239520934018. Accessed 6 December 2020.
Dörnyei, Zoltán. “Motivation in Second and Foreign Language Learning”. Language Teaching 31, vol. 3, 1998, pp. 117–135.
Dreve, Roxana-Ema. “Le suédois comme langue étrangère. De différentes techniques pour l’évaluation orale et écrite de la grammaire”. Studia UBB Philologia, vol.2, 2019, pp.167-178, DOI:10.24193/subbphilo.2019.2.14. Accessed 24 October 2020.
Gamallo, P. et al. “From language identification to language distance”. Physica A: Statistical Mechanics and its Applications, vol. 484, 2017, pp. 152-162, DOI: 10.1016/j.physa.2017.05.011. Accessed 19 October 2020.
Gillett, Andy et al. Successful Academic Writing. Pearson Education Limited, 2009.
Gough, Philip B. and William E. Tunmer. “Decoding, reading and reading disability”. Remedial and Special Education, 7(1), 1986, pp. 6-10,
https://doi.org/10.1177/074193258600700104. Accessed 29 November 2020.
Harmer, Jeremy. The Practice of English language Teaching, 4th edition, with DVD, London, Longman Handbook for Language Teaching, 2007.
Holmberg, Anders and Jan Rikkhoff. “Word order in the Germanic languages”. Constituent Order in the Languages of Europe, edited by Anna Siewierska. Mouton de Gruyter, 1998, pp. 75-104.
Jarvis, Scott and Aneta Pavlenko. Crosslinguistic influence in language and cognition. New York, Oxon, Routledge, 2008.
Lightbrown, Patsy. “SLA Research and Foreign Language Teaching”. Handbook of Research in Second Language Teaching and Learning, edited by Eli Hinkel, Routledge, vol 3, 2017, pp. 103-116.
Muresan, Ioana-Andreea and Raluca Pop. “SKAM – The Language Terminator (Språkterminatoren)? Norwegian, English and Global Success”. The Romanian Journal for Baltic and Nordic Studies, vol. 12, no. 2, 2020, pp. 117-135. Accessed 30 December 2020.
Pop, Raluca. “Challenges of teaching Roma minority children how to read: What do we know and what can we do about it?”. The European Journal of Teaching and Education (EJTE), vol. 2, no. 3, 2020, forthcoming.
Song, Liyan et al. “Improving online learning: Student perceptions of useful and challenging characteristics”. The Internet and Higher Education, vol. 7, no.1, 2004, pp. 59–70, https://doi.org/10.1016/j.iheduc.2003.11.003. Accessed 8 December 2020.
Sturm, Matthias et al. “The Pedagogical Implications of Web 2.0”. Handbook of Research on Web 2.0 and Second Language Learning, edited by Thomas, Michael, IGI Global, 2009, pp. 367-384.
Tomescu Baciu, Sanda et al. “Understanding the factors that have influenced the gradual increase in the number of students wishing to be granted a BA in Norwegian Language and Literature”. Studia UBB Philologia, vol. 64, no. 3, 2019, pp. 253-270, http://dx.doi.org/10.24193/subbphilo.2019.3.20. Accessed 19 October 2020.
Tomescu Baciu, Sanda et al. “Context for Designing a MA programme in Norwegian Literary and Non‐Literary Translations at Babeș‐Bolyai University”. Studia UBB Philologia, LXV, vol. 3, 2020, pp. 17 - 29, DOI:10.24193/subbphilo.2020.3.02. Accessed 10 December 2020.
Torp, Arne. “The Nordic languages in a Germanic perspective”. The Nordic Languages: An International Handbook of the History of North Germanic Languages, edited by Bandle Oskar et al., Walter de Gruyter Gmbh, vol. 1, 2002, pp. 13-24.
Downloads
Published
How to Cite
Issue
Section
License
Copyright (c) 2021 Studia Universitatis Babeș-Bolyai Philologia
This work is licensed under a Creative Commons Attribution-NonCommercial-NoDerivatives 4.0 International License.